Topul județelor după contribuția la buget în 2014

 213,83 de miliarde de lei reprezintă veniturile totale la bugetul general centralizat pe anul trecut. Din această sumă, circa 85% (182,55 mld. lei) au fost colectate de ANAF (vezi imaginea). Restul de 15% au reprezentat sume provenite din fondurile de la UE, venituri din capital, venituri ale instituțiilor ce se autofinanțează, etc.
   Din cele 182,55 mld. lei, cât a colectat ANAF anul trecut, circa 91 de miliarde sunt colectate la nivelul Direcției Generale a Marilor Contribuabili (vezi imaginea). Aici au intrat primele 2.484 de companii din țară, indiferent de județ, deși la începutul anului au fost 2.500 de companii luate în calcul (unele, probabil, intrând în insolvență). Deci, ca să mă fac înțeles, nu contează dacă ai sediul în București și îți desfășori activitatea pe tot teritoriul țării, contează doar dacă ai intrat în lista Marilor Contribuabili (adică în primele 2.500 de companii ca mărime a cifrei de afaceri), iar, dacă ai intrat, îți vei plăti impozitele direct la Direcția de Administrare a Marilor Contribuabili și nu la agențiile județene sau direcțiile regionale.
   Restul de peste 90 de miliarde de lei au fost colectați de către Direcțiile Generale Regionale (8 la număr), aferente regiunilor de dezvoltare. Conform Raportului de performanță a Direcției Regionale Brașov, în sume brute, topul direcțiilor regionale e condus de București (32,84 mld. lei), urmată de Direcția Regională Galați, ce administrează regiunea de sud-est (11,33 mld.lei), și de Direcția Regională Cluj-Napoca (10,12 mld. lei), ce administrează regiunea de nord-est. Cel mai puțin s-a colectat de către Direcția Craiova (regiunea sud-vest), cu 5,46 mld. lei, și Direcția Timișoara (regiunea de vest), cu 7,56 mld. lei (vezi imaginea). Sumele furnizate de această statistică sunt brute, ajustarea acestora a dus la o scădere cu aproximativ 2,7 mld.lei colectați la nivelul tuturor direcțiilor regionale per total.
   Topul județelor și sectoarelor capitalei (vezi imaginea) este condus de Constanța (6,07 mld. lei), urmată de Sectorul 1 (4,74 mld. lei), Ilfovul (4,23 mld. lei), Sectorul 6 (4,19 mld. lei) și Clujul (4,05 mld. lei). Cele șase sectoare din București totalizează circa 17,47 mld. lei. La acestea se adaugă sumele colectate de Administrația fiscală pentru contribuabilii mijlocii, cea pentru contribuabilii nerezidenți și sumele colectate de vamă, ducând la un total de 28,6 mld. lei (vezi imaginea). Pe ultimile locuri ale topului 20, dacă ținem cont de sectoarele capitalei, sau 15, dacă luăm în calcul doar Bucureștiul, sunt județele Sibiu (1,85 mld. lei), Galați ( 1,78 mld. lei) și Arad (1,62 mld. lei). Galațiul, deși are sediul Direcției Regionale a Finanțelor Publice, colectează ca județ 3,4 ori mai puți decât Constanța (campioana provinciei). Toate sumele colectate la nivel de județe reprezintă jumătate din sumele colectate de ANAF, restul merge direct la Direcția de Administrare a Marilor Contribuabili. Din lista inițiala a Marilor Contribuabili de la începutul lui 2014, 984 de companii erau din București, 183 aveau sediul în Ilfov, câte 100 aveau sediul în Constanța și tot 100 în Cluj, 89 erau din Brașov și 85 din Timiș. Restul județelor aveau un număr mai mic de Mari Contribuabili.
   În România, centralismul economic se manifestă mai puternic astăzi decât în decembrie 1989. Am mai discutat această realitate exprimată de cifrele produsului intern brut regional. În ceea ce privește banii, centralismul e și mai puternic. Dacă regiunea București-Ilfov deține 27,8% din PIB-ul național și contribuie la bugetul colectat de Drirecțiile Regionale cu 34,87% (atât reprezintă cele 32,84 de mld. lei colectate de Direcția Regională București), în cazul unei descentralizări, cei 1.167 de Mari Contribuabili din totalul de 2.500 vor cotiza tot la București, atunci ce se va face restul României?