România, mereu surprinzătoare. Crește economia, dar crește și sărăcia

   Zilele trecute, în corul luptătorilor contra asistaților social, aflat sub bagheta dirijorului UM Digi 24, a sărit și Olguța. În ciorba populistă era deja intrat până la gât Tăriceanu și încă câțiva progresiști  de dreapta din parlament, ce se luptă din greu să reinstaureze votul cenzitar.

   Gata, asistaților, până aici v-a fost! Ciu-ciu ajutoare sociale, ciu-ciu trai pe banu`statului degeaba paralel! La muncă, bă, nu la întins mâna, că banii abia ajung pentru salariile mărite ale parlamentarilor!

   Cei 218 mii de beneficiari de venit minim garantat (conform datelor oficiale din septembrie - accesează aici) sunt tocați zilnic de o liotă de ipocriți cu salariile proaspăt mărite. 

    Anul trecut, sumele plătite acestora s-au ridicat la valoarea de 812 milioane lei (0,36% din veniturile bugetului consolidat sau 0,1% din PIB), de aproape două ori mai mult decât bugetul Camerei Deputaților de anul viitor (421 mil. lei). 

   Deci, câteva sute de mii de asistați (pentru că beneficiarii pot fi familii sau persoane singure) costă statul cât aproape trei mii de angajați ai Parlamentului (pentru că încă nu știm ce buget va cere Senatul). 

   Am mai abordat subiectul în trecut (vezi aici) și am arătat că județele cu cel mai mare număr de șomeri au și cel mai mare număr de beneficiari de venit minim garantat, iar în general vorbim de județe sărace, fără prea multe oportunități de angajare. 

   Dacă vor să se angajeze, asistații social trebuie să se lupte pentru un loc de muncă cu șomerii, care, se presupune, că până mai ieri au avut un loc de muncă plătit, deci sunt oarecum calificați și au un atu în plus față de asistații social. Acestea sunt realități pe care demagogii din politică și presă omit să le spună pentru că dă bine să te iei de cei slabi. 

   Cred că suntem singura societate din Europa unde se stă la coadă pentru a-i da un picior în gură celui mai bătut de soartă.

   România e una din puținele țări din UE care au înregistrat creștere economică anul trecut, dar și o creștere a sărăciei

   Anul trecut, exceptând Grecia, toate celelalte state au înregistrat creșteri economice. România, cu o creștere economică de 4,8%, a fost pe locul trei în UE, după Malta și Irlanda (vezi tabelul din imagine). 

   7 din 27 de state comunitare (Irlanda n-a publicat datele pe anul trecut) au înregistrat o creștere a populației aflată în risc de sărăcie sau excluziune socială. Ghici cine se afla între aceste șapte state? Ați ghicit, România e acolo, și nu doar că e, dar are și cea mai mare creștere în puncte procentuale (1,4 puncte) a populației aflate în risc de sărăcie (de la 37,4% la 38,8% din populația totală - vezi tabelul din imagine).

   Tot anul trecut, 4 state din cele 27 care și-au publicat datele au înregistrat o creștere a populației aflate în sărăcie severă. Ați ghicit, România e printre cele patru și, de asemenea, are cea mai mare creștere în puncte procentuale (1,1 puncte) a populației aflate în sărăcie severă (de la 22,7% la 23,8% din populația totală - vezi tabelul din imagine).

   Și mai grav e că datele Eurostat ne arată că și în cadrul populației care are un loc de muncă a crescut riscul de sărăcie anul trecut. România, alături de alte 11 state, a înregistrat o creștere a riscului de sărăcie pentru populația care are un loc de muncă (vezi tabelul din imagine).

   Anul acesta ne lăudăm cu cea mai mare creștere economică din UE pe primele trei trimestre. Dacă e să ne luăm după scenariul de anul trecut, vom bate recorduri în materie de creștere a populație aflate în risc de sărăcie sau în sărăcie severă. 

   La anul, după ce, probabil, retorica populiștilor va învinge și venitul minim garantat se va tăia, creșterea sărăciei (efectul creșterii economice în cazul României) va fi amplificată de această tăiere. 

   Creștere economică ca-n China, polarizare socială ca-n Botswana și venituri ale păturii sărace plătite în moneda acestei țări de politicienii ca-n Zimbabwe. Mândru că ești român?