Cât contribuiau agricultura, industria, construcțiile și serviciile la PIB-ul Vechiului Regat și al României Mari

   Deși pare greu de crezut, România Mare de la începutul anilor `20 era mai puțin industrializată decât Vechiul Regat din perioada premergătoare Primului Război Mondial.

   Datele din studiul „Gross Domestic Product - National Income of Romania 1862 - 2010. Secular statistical series and methodological foundations” realizat de economiștii Victor Axenciuc și George Georgescu ne arată că ponderea industriei în PIB-ul național din Vechiul Regat în perioada 1910 - 1914 era mai ridicată decât cea din perioada de început a României Mari, 1920 - 1924 (vezi tabelul din imagine).
   România Mare era o țară mai puțin industrializată după Primul Război Mondial, dar și mai săracă dacă ne raportăm la PIB-ul pe cap de locuitor sau la PIB-ul pe persoană ocupată.

   Datele studiului reconstituie valoarea și componentele PIB-ului României între 1862 și 2010. Din această serie am selectat datele PIB-ului de înainte (1910 - 1914) și după prima conflagrație mondială (1920 - 1924), iar instrument de măsurare e dolarul la paritatea puterii de cumpărare din anul 2000 ($ ppc 2000). Păstrând același instrument de măsurare, am extins seria și în zilele noastre, respectiv perioada 2014 - 2018. Pentru anul în curs am folosit pentru estimare datele din ultima prognoză a Comisiei Naționale de Prognoză. 

   Cât PIB se producea în Vechiul Regat, cât se producea în România Mare și cât se produce în România de azi?

   În 1910, PIB-ul Vechiului Regat e estimat la valoarea de 8.931 milioane $ la paritatea de cumpărare din 2000. Cea mai mare valoare a PIB-ului pe total din Vechiul Regat a fost atinsă în anul 1913 (9.211 mil. $ ppc 2000).
    PIB-ul pe cap de locuitor a atins valoarea maximă în anul 1910 (1.282 $ ppc 2000), iar valoarea PIB-ului pe persoană ocupată în economie era de 2.357 $ ppc 2000 (vezi tabelul din imagine). Chiar dacă PIB-ul total din 1913 a fost mai mare decât cel din 1910, PIB-ul pe locuitor a fost mai mic (1.253 față de 1.282 $ ppc 2000), Vechiul Regat anexând între timp Cadrilaterul, regiune mai puțin dezvoltată.
   De remarcat, faptul că valoarea PIB-ului pe cap de locuitor din Vechiul Regat a fost semnificativ mai mare decât cea din România Mare (1.282 $ în anul 1910 față de 991 $ în anul 1924).
   În perioada războiului și în anul 1919, date suficiente pentru reconstituirea PIB-ului nu există.

   După război și după Marea Unire, PIB-ul României Mari a atins  valori mai mari decât înainte de război, dar PIB-ul pe cap de locuitor și PIB-ul pe persoană ocupată în economie au înregistrat valori mai mici. Dintre cei patru ani analizați din perioada interbelică, cea mai mare valoare a PIB-ului național s-a înregistrat în 1924 (16.290 mil. $ ppc 2000), și, tot în acest an, s-au înregistrat și cele mai mari valori ale PIB-ului pe cap de locuitor (991 $) și ale PIB-ului pe persoană ocupată (1.696 $ - vezi tabelul din imagine).

   E clar că discutăm de o scădere a productivității pe locuitor și pe persoană ocupată la începutul perioadei interbelice (România Mare), față de cea antebelică (Vechiul Regat). 
   Am mai abordat subiectul productivității din provinciile alipite în 1918 (accesează aici datele PIB-ului din provinciile alipite în 1918) și am arătat că, în ciuda părerii generale că provinciile din imperiul Austro-Ungar erau peste Vechiul Regat în materie de dezvoltare economică, realitatea statistică ne arată că situația era exact invers.

   Am calculat, de asemenea, și PIB-ul României din ultimii ani și, inclusiv, cel estimat pentru anul acesta, la paritatea puterii de cumpărare din anul 2000 pentru a avea o imagine despre diferențele de productivitate din prezent față de acum un secol.
   PIB-ul României estimat pentru 2018 în valori comparabile ($ ppc 2000) va fi de 25 de ori mai mare decât cel al României Mari din anul 1924 și de 44 de ori mai mare decât cel al Vechiului Regat din anul 1913 (vezi tabelul din imagine).
   PIB-ul pe cap de locuitor în valori comparabile ($ ppc 2000) estimat pentru anul în curs va fi de 21 de ori mai mare decât cel din 1924 și de 16 ori mai mare decât cel din 1910. Diferența de productivitate pe persoană ocupată e mai mare, PIB-ul din prezent fiind de 28 de ori peste cel produs de o persoană ocupată în 1924 și de 20 de ori mai mare decât cel aferent anului 1910.

   Cum era structurată economia pe sectoare economice în Vechiul Regat și România Mare și cum e structurată în prezent?

   Cel mai important sector din economie atât în Vechiul Regat, cât și în România Mare de la începutul interbelicului, era agricultura. Dintre cei 10 ani analizați din perioada 1910 - 1924 (anii 1915 - 1919 lipsesc), în doi ani în perioada antebelică (1912 și 1914) și un an în perioada interbelică (1924), ponderea agriculturii în PIB a fost mai mică decât cea a serviciilor. În restul celor șapte ani, agricultura a avut cea mai mare pondere în PIB. Greutatea agriculturii în economie a oscilat între 30% și 41% în perioada 1910 - 1924 (vezi tabelul din imagine).

   Al doilea sector important al economiei în perioada 1910 - 1924 e reprezentat de sectorul serviciilor, ponderea acestui sector în PIB oscilând între 31% și 37%.

   Industria era al treilea sector al economiei, ponderile acestui sector în PIB-ul din perioada 1910 - 1914, adică perioada Vechiului Regat (18% - 23% din PIB), fiind peste cele din perioada de început a României Mari (14% - 19% din PIB). Iată că aportul industrial din provinciile alipite a coborât ponderea acestui sector în PIB după unire și nu a crescut-o cum e părerea generală.

  Ponderea construcțiilor în PIB a înregistrat o creștere după război, dar aceasta nu e spectaculoasă. Putem aprecia că un aport al construcțiilor la PIB-ul național cuprins între 5% și 6% e o caracteristică comună a României de acum un secol și a României din prezent, pentru că și acum vorbim de același aport (vezi tabelul din imagine).

   Dacă ne raportăm la prezent, structura economiei ne arată valori apropiate ale ponderilor deținute în PIB de sectoarele industrie și construcții, cu un mic avantaj al ponderii industriei în prezent (peste 24% din PIB - vezi tabelul din imagine). Agricultura a pierdut mult din ponderea deținută în economie (puțin peste 4% din PIB), iar sectorul serviciilor e marele câștigător, ponderea acestuia în PIB fiind estimată pentru anul acesta la aproape 57%.

   România de acum un secol nu ieșea din tiparele regiunii în materie de PIB, datele statistice arătându-ne că eram puțin peste Bulgaria și Grecia în materie de PIB pe cap de locuitor înainte de Primul Război Mondial și în urma acestora, dar și a Ungariei Mici, în perioada interbelică (accesează aici Evoluția reală a economiei României față de vecini înainte și după Marea Unire). 
   Asta contrazice părerea unor istorici exaltați ce ne explică de trei decenii cât de mult a înflorit economia României Mari în perioada interbelică. Realitatea e că n-am înflorit pe plan economic, sau dacă am înflorit, am înflorit mai puțin decât țările din jur, dar asta nu înseamnă că unirea a fost o eroare politică, din contră, pentru că sacrifici cel mai bun vițel și dai o mare petrecere (adică faci cheltuieli) atunci când fiul rătăcitor (cu buzunarele golite) se întoarce acasă. 
   Totuși, dacă peste ani fiul se obrăznicește și se se laudă cât de bogat a venit el din pribegie, e bine să-i arăți factura de la petrecerea de bun venit, nu pentru a-l pune la plată, ci pentru a restabili adevărul.