Postări
Deși pare paradoxal, economia României din prezent e mai centralizată decât cea de la mijlocul anilor '80.
Dacă în 1985, capitala și Ilfovul, pe atunci denumit Sectorul Agricol Ilfov (SAI), deținea o pondere de 12,6% din PIB-ul național, în 2018, datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză ne arătau că regiunea București-Ilfov ajunsese la o pondere de 26,8% din PIB-ul național. Tot în 1985, capitala (inclusiv SAI) și următoarele opt județe după ponderea deținută în economia națională cumulau împreună 39,6% din PIB-ul național. Aceleași județe plus capitala cumulau anul trecut o pondere de 56,3% din PIB-ul național (vezi tabelul din imagine).
Trebuie precizat faptul că estimarea PIB-ului județelor pentru anul 1985 s-a făcut pe baza datelor din Anuarul Statistic RSR din 1986 privind populația ocupată pe activități economice la nivel de județe și a datelor din Raportul BNR din anul 1998, raport ce cuprinde date privind contribuția activităților economice la formarea PIB-ului din 1985 până în 1998. INS-ul nostru calculează PIB-ul la nivel de județe doar din 1995 încoace. Deci, datele din 1985 sunt estimate pa baza productivității medii pe persoană ocupată la nivel de activitate economică în anul 1985 pentru fiecare județ.
În 1985, estimarea PIB-ului la nivel de județe ne arată o economie mult mai bine echilibrată teritorial decât cea din prezent. Capitala și Ilfovul dețineau în acel an o pondere de 12,6% din PIB-ul național. Județele cu cea mai mare pondere în economia națională erau Prahova (4,1% din PIB), Brașov (3,6%), Cluj (3,4%), Timiș (3,3%), Iași (3,2%), Constanța (3,1%), Dolj (3,1%) și Argeș (3,1%).
Zece ani mai târziu, în 1995, an din care începe seria de date a INS-ului, capitala și Ilfovul ajunseseră la o pondere de 15,1% din PIB-ul național. Județe precum Prahova (4,3%), Constanța (4,1%), Timiș (3,5%), Cluj (3,5%), Iași (3,3%) și Argeș (3,2% - vezi tabelul din imagine) își măriseră ponderile deținute în economia națională, în timp ce economia unor județe era în cădere liberă. Județele ce rezistau mai bine nu erau neapărat pe un trend ascendent, pentru că toată economia din 1995 era sub cea din urmă cu un deceniu, ci doar nu au scăzut economic la fel de repede ca și restul.
În anul 2005, după anii tranziției și după deja 5 ani de creștere economică susținută, capitala și Ilfovul își măriseră ponderea deținută în economie, ajungând la 23,9% (vezi tabelul din imagine). Județe precum Constanța (4,4% din PIB), Timiș (4,2%) și Cluj (4%) își crescuseră ponderea deținută în economie, în timp ce județe precum Prahova (3,9%), Brașov (3,2%) și Iași (3% - vezi tabelul din imagine) pierduseră teren.
Un deceniu mai mai târziu, în 2015, PIB-ul regiunii București-Ilfov ajunsese la o pondere de 27,4% din economia națională, iar economiile Timișului (4,5%), Clujului (4,4%) și Brașovului (3,4%) avansaseră față de celelalte județe fruntașe care pieduseră din cotă.
În 2018, conform ultimei prognoze în profil teritorial (datele definitive le vom afla peste 2 ani), capitala și Ilfovul dețineau o pondere de 26,8% din PIB-ul național. Ar fi pentru prima dată în ultimele trei decenii când regiunea capitalei pierde din cota deținută în economie, ceea ce nu e un lucru negativ, pentru că e de dorit o distribuție teritorială mai echilibrată a economiei. Tot conform acestei prognoze, Timișul (4,7% din PIB), Constanța (4,6%), Clujul (4,5%), Prahova (3,9%) și Iașul (3% - vezi tabelul din imagine) aveau o pondere în PIB-ul național mai mare decât cea deținută în 2015.
Dacă estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pentru anul 2018 se vor adeveri, atunci asistăm la consolidarea unor poli economici regionali, în jurul cărora vor gravita economiile celorlalte județe din regiune. Nu e un salt spectaculos care să ne arate o tendință puternică de descentralizare a economiei, dar e un început.
Dacă în 1985, capitala și Ilfovul, pe atunci denumit Sectorul Agricol Ilfov (SAI), deținea o pondere de 12,6% din PIB-ul național, în 2018, datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză ne arătau că regiunea București-Ilfov ajunsese la o pondere de 26,8% din PIB-ul național. Tot în 1985, capitala (inclusiv SAI) și următoarele opt județe după ponderea deținută în economia națională cumulau împreună 39,6% din PIB-ul național. Aceleași județe plus capitala cumulau anul trecut o pondere de 56,3% din PIB-ul național (vezi tabelul din imagine).
Trebuie precizat faptul că estimarea PIB-ului județelor pentru anul 1985 s-a făcut pe baza datelor din Anuarul Statistic RSR din 1986 privind populația ocupată pe activități economice la nivel de județe și a datelor din Raportul BNR din anul 1998, raport ce cuprinde date privind contribuția activităților economice la formarea PIB-ului din 1985 până în 1998. INS-ul nostru calculează PIB-ul la nivel de județe doar din 1995 încoace. Deci, datele din 1985 sunt estimate pa baza productivității medii pe persoană ocupată la nivel de activitate economică în anul 1985 pentru fiecare județ.
În 1985, estimarea PIB-ului la nivel de județe ne arată o economie mult mai bine echilibrată teritorial decât cea din prezent. Capitala și Ilfovul dețineau în acel an o pondere de 12,6% din PIB-ul național. Județele cu cea mai mare pondere în economia națională erau Prahova (4,1% din PIB), Brașov (3,6%), Cluj (3,4%), Timiș (3,3%), Iași (3,2%), Constanța (3,1%), Dolj (3,1%) și Argeș (3,1%).
Zece ani mai târziu, în 1995, an din care începe seria de date a INS-ului, capitala și Ilfovul ajunseseră la o pondere de 15,1% din PIB-ul național. Județe precum Prahova (4,3%), Constanța (4,1%), Timiș (3,5%), Cluj (3,5%), Iași (3,3%) și Argeș (3,2% - vezi tabelul din imagine) își măriseră ponderile deținute în economia națională, în timp ce economia unor județe era în cădere liberă. Județele ce rezistau mai bine nu erau neapărat pe un trend ascendent, pentru că toată economia din 1995 era sub cea din urmă cu un deceniu, ci doar nu au scăzut economic la fel de repede ca și restul.
În anul 2005, după anii tranziției și după deja 5 ani de creștere economică susținută, capitala și Ilfovul își măriseră ponderea deținută în economie, ajungând la 23,9% (vezi tabelul din imagine). Județe precum Constanța (4,4% din PIB), Timiș (4,2%) și Cluj (4%) își crescuseră ponderea deținută în economie, în timp ce județe precum Prahova (3,9%), Brașov (3,2%) și Iași (3% - vezi tabelul din imagine) pierduseră teren.
Un deceniu mai mai târziu, în 2015, PIB-ul regiunii București-Ilfov ajunsese la o pondere de 27,4% din economia națională, iar economiile Timișului (4,5%), Clujului (4,4%) și Brașovului (3,4%) avansaseră față de celelalte județe fruntașe care pieduseră din cotă.
În 2018, conform ultimei prognoze în profil teritorial (datele definitive le vom afla peste 2 ani), capitala și Ilfovul dețineau o pondere de 26,8% din PIB-ul național. Ar fi pentru prima dată în ultimele trei decenii când regiunea capitalei pierde din cota deținută în economie, ceea ce nu e un lucru negativ, pentru că e de dorit o distribuție teritorială mai echilibrată a economiei. Tot conform acestei prognoze, Timișul (4,7% din PIB), Constanța (4,6%), Clujul (4,5%), Prahova (3,9%) și Iașul (3% - vezi tabelul din imagine) aveau o pondere în PIB-ul național mai mare decât cea deținută în 2015.
Dacă estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pentru anul 2018 se vor adeveri, atunci asistăm la consolidarea unor poli economici regionali, în jurul cărora vor gravita economiile celorlalte județe din regiune. Nu e un salt spectaculos care să ne arate o tendință puternică de descentralizare a economiei, dar e un început.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu