Timpanul cu ochi albaștri costă 370 milioane de euro

   În arealul în care sălășluiesc minerul de muzeu, maidanezul militant , politrucul pasionat de cianurare, rinichiul ce sare rândul, a, da, și românii, ochiul vigilent ce ne-a adus la convețuirea sus-enumerată păstrează timpanul pentru asigurarea continuității acesteia și-și arată din când în când umbra prin buget, prin rapoartele citite de Gâtlejul aciuat la Cotroceni și prin arestări surpriză a unor teroriști echipați cu șlapi și butelii goale.
Numărul 0007,25-lor, varianta neaoșă a operativilor din mormanul de servicii, este necunoscut, e secret de stat, nimeni nu trebuie să știe câți purceluși hrănește scroafa. Nu, la noi nu e ca la francezi, americani și restul țărilor civilizate, nu, la noi totul e secret, nimeni să nu afle câți Ion, Gheorghe sau Vasile căznesc la ascultat de telefoane sau o pun de-un SRL prin care derulează afaceri babane ce n-apar niciunde.

   Indicativul de 0007,25 e proporțional cu numărul de boscheți camuflați în Ion, sau invers, când idioții de politruci și șmenari de afaceri stau la bulevard și discută despre viață, despre cum s-o îmbunătățească, sau cum ar zice un malaxor de bla-bla-uri fără noimă - despre personal development. La noi, în arealul de răspândire al tâmpului politic, specie rezultată din hrănirea cu steroizi a tâmpiților din rândul activiștilor înainte de `89, există două scenarii în cazul întâlnirii de gradul ... depinde ce grad are timpanul, deci a întâlnirii timpanului cu tâmpul. Un prim scenariu presupune colaborarea fructuoasă ce duce la prosperitate reciprocă și relaxare în discuții sau întâlniri cu orișicine din cadrul speciei și, un al doilea scenariu, presupune datul la gioale până când tâmpul înțelege cine-i nașul. 

   Deasupra tuturora șade Nașul Suprem. El e cel ce știe tot, cel ce validează importanța timpanelor prin povestiri cu teroriști răpitori și ziariști răpiți și mai ales idioți ce pun botul la toate basmele cu Vasile-spionul ce-a speriat Vestul, Estul, și pe cine-a mai găsit el să sperie, ce mai, el e cel mai bun purtător de cuvânt al Caramanilor contemporani. Toată viața sa i-au plăcut ochii albaștri, el avându-i tot albaștri, cam șpanchii, dar albaștri. Acum, că toate pupilele și timpanele îi raportează direct, e ca un copil obez lăsat după tejghea la Mc Donalds. Toată ziua linge dosare cu ce mai face „X” sau „Y” de zici că ar fi pasionat de structura cromozomială masculină. Le linge, le sortează pe căprării și așteaptă ca porcăriile celor inscripționați să-i dea prilejul să facă o găinărie de genul: „Bă, eu știu că ești porc, tu știi că sunt măgar, hai să facem o găinărie spre folosul cuibarului meu și liniștea somnului tău”. Ce să-i faci? E bunic, familie mare, renumerație mică ...

   Cei proptiți în fruntea Timpanului cu ochi albaștri nu-s niște capacități, la fel cum nici subordonații lor nu dau pe-afară de inteligență, din coasta lui Pleșiță nu prea puteau ieși creiere cu picioare, dar au două calități absolut necesare: știu cine-i Nașul și știu cine-i Nașul, și e de-ajuns. Slujbașii cu numărul total secret stau pe net, pe telefoane, în parlament, ministere, justiție, peste tot și ne păzesc de tot ce-i rău, de asta n-am avut noi 11 septembrie, uite vezi, de asta e bine să nu le știi numărul, să crezi că bunică-ta te toarnă, că-n borșul cu fasole ai un transmițător și că, precum îngerii păzitori, ei, cei cu ochi albaștri, aud și te văd și când te chinui să porționezi hârtia igienică, dacă n-ai bani de una deja porționată. Și pentru asta și pentru multe altele câte nu știm îi plătim anual cu 1,65 miliarde lei la vedere, adevărata sumă o știu doar ei, și așa trebuie. De asta noi avem indicativul 0007,25 și nu 007 ca M6, pentru că suntem de zece ori mai mulți și cu 0,25% eficiență din cea a englezoilor. Pentru aceasta și pentru multe altele pe care nu le știm, și-aici am schițat un gest din sprâncene ce dă de înțeles că unele lucruri trebuie subînțelese, pentru toate câte vor mai face pentru noi: 

Mulțumim Timpanule cu ochi albaștri!