„Ieftinirea pâinii”

   Statistica poate transforma un cimitir într-o cârciumă și invers. La noi statistica face mai mult, estimează populații la recensăminte de pe foi scrise și depozitate, sau uneori baze de date informatizate, dacă există, de la Poliție, primării, direcții de sănătate. Toate aceste instituții au evidențe ale căror cifre nu concură, diferind cu mai mult de un milion, dar nimic din toate acestea nu pot opri un repetent al clasei, cum este INS-ul față de alte instituții similare din UE, să afle câți suntem. Asistăm la jocul de-a statisticianul idiot de prin anii 2000 și ceva, când geniile din conducere au hotărât ca doar intreprinderile cu minim 4 angajați să intre la calculul numărului de salariați la nivel de județe și țară. Dacă lucrezi la un chioșc și ești singurul angajat, nu exiști. Sigur că tu vei fi „estimat” prin deducție de cei ce n-au fost în stare să-l numere pe Gheorghiță când era acasă, dar au fost în stare să-l „deducă”. Oricum, alte cifre n-avem decât cele puse la dispoziție de socotitorii din almanahele miliției, așa că, defilăm cu ele și mulțumim din inimă „abaterilor medii standard încălțate cu papuci”.

    Ieftinirea totală a produselor de morărit și panificație de 8,92 puncte procentuale este sub nivelul de reducere a TVA. Prețul celorlalte produse din această grupă a scăzut cu un număr de puncte procentuale mai mic decât cel rezultat din reducerea TVA. Reducerea TVA-ului trebuia să conducă la o ajustare aritmetic calculată de 12,1 puncte procentuale. Pâinea, alimentul cu cea mai mare pondere în această grupă, se apropie de acest nivel însă evoluția prețului celorlalte produse corelată cu inelasticitatea cererii la pâine va duce în final, mai repede decât credeau geniile ce ne conduc, la revenirea prețului. Dacă e să luăm de bune cifrele și nu cu oarece rezerve, aservirea intereselor politicului în această instituție fiind un obicei împământenit, efectul diminuării TVA pentru o scurtă perioadă a împlinit previziunile guvernanților. 

   E prea mare coincidența pentru a putea lua de bune cifrele prezentate, dar în absența altor date puse la dispoziție de altă instituție, trebuie să dansăm cu acestea. Dacă măsura guvernanților este un succes, prețul pâinii respectând previziunile analiștilor din Ministerul Finanțelor, atunci ce-i oprește să aplice aceeași măsură și la carne, lactate, ouă, sau, de ce nu, la toate alimentele. La carne, dacă s-ar aplica aceeași reducere, prețul n-ar mai rebalansa, asta pentru că volumul importurilor după o reducere prealabilă ar ține sub control prețul. Același lucru s-ar putea întâmpla în cazul produselor lactate. Atunci chiar ai putea vorbi de măsuri sociale corelate cu un control mai strict al pieței pentru diminuarea fenomenului de evaziune fiscală. O rebalansare a prețului pâinii în scurt timp va oferi ocazia conducătorilor iubiți să zică: „Noi am încercat, dacă speculatorii își fac de cap, asta e!”.

   Măsura a fost de la început gândită pentru a fi folosită la alegerile de la anul, alegeri ce n-ar trebui să aibă legătură cu prețul pâinii, dar cum în România nimeni n-are legătură cu nimic și nimicul are legătură cu alte nimicuri, atunci și prețul pâinii are legătură cu europarlamentarele. Eșecul măsurii ce ar fi trebuit să conducă la reducerea prețului va putea fi exploatat electoral prin furnizarea de date statistice ce nu țin cont de realitatea din teren sau prin prezentarea realității condimentată cu aruncarea vinei în cârca comercianților. Așadar, o măsură electorală va conduce la ceva capital electoral și zero efecte economice, atâta timp cât măsurile de reducere a evaziunii întârzie să apară.