Vai, domnișoara Udrea, ce haină frumoasă aveți!

   Haina, d-ra Udrea, haina, cât a costat? Da`, gențile Hermes sau Louis Vuitton, alea, cât au costat? Cât costă  Jimmy Choo-urile schimbați zilnic de minim trei ori? Cât ne costă frunza brandului de țară? Cât ne costa șpăgile încasate de fostul soț, despre care d-voastră, bineînțeles, nu știți nimic?

Cât ne-a costat expertiza d-voastră în ale consilierii dlui Băsescu în problema de regalitate norvegiană și veto-ul norvegian împotriva aderării noastre la UE? Cât ne-au costat telegondolele, sălile de sport, parcurile și alte investiții din satul Ciubucul de Sus? Cam multe întrebări de cât, nu? Și nici măcar un singur mulțumesc din partea d-voastra sau al vreunei admiratoare  de-a d-voastră. Nu vă merităm, asta e, suntem un popor de nerecunoscători.

   Ce face românul când rămâne fără bani? Unii ar spune că mai schimbă o sută de euro, alții că ar vinde un toc din colecția de Jimmy Choo  pe care o dețineți, eu spun că nu le rămâne decât să îndure. Înduratul e sport național în România, dar vine o vreme când și înduratului la primit scuipați în față i se spune stop. Cum să te credem noi că te urmăresc colegii lui Victor Ponta, dacă e să-l credem pe Băsescu, la Paris? Adică, exact acolo unde a câștigat el alegerile. Cum să credem că vă urmărește cineva diafanele ifose pe tărâmurile lui Victor Hugo, doar ca să vă scoată în evidență dalba haină, cumpărată cu bani mai puțin dalbi, de pe fondul de gri și negru al mizerabililor ce vă impresoară în fotografii și nu numai? Cum să vă mai credem după telefoanele „admiratoarelor” d-voastră, după niznaiul despre milioanele ex-soțului și după partajul amiabil pe milioane multe, despre care nu știți exact de unde provin? Cam multe întrebări și de cum, nu?

   Să-ți fie rușine, Dinu Patriciu! S-a îngropat de rușine, la propriu, și, a luat cu el în mormânt prea puțin din câte datorii a lăsat. După el ne-au rămas un bilețel, un filmuleț cu rele tratamente aplicate minorilor, un noian de datorii, unele deja iertate de Ponta, că ce se naște din conversia din 2003, se numește miluirea cazacului în  2014, și, ce e mai important, ne-ați rămas d-voastră, dră Udrea. D-voastră, cea care ați dat țării încă un nou partid, adevărul gol-goluț cu privire la sursele d-voastră de finanțare și o frunză, pe bani mulți, să ne ajute la acoperirea goliciunii adevarului despre noul partid! D-voastră, cea care ați umbrit-o pe Carmen Șerban în materie de vestimentații roz! D-voastră, cea care ne-ați luminat cu bilețelul roz vis-a-vis de sistemul ticăloșit! Și, în final, tot d-voastră, cea care ne-ați făcut viața roz când v-ați dat demisia din diferitele funcții ocupate sau doar ați fost dată la o parte din considerente electorale. Acum vedem că e mult roz și de cea care.

   Acum, stăm și socotim: cât, cum, roz și care (CCRCC). Tot ce-mi trece prin cap e melodia lui Gustavo Lima - Tche tcherere tche tche, inclusiv gesturile din videoclip. O zi bună, dra Udrea! Sigur, toate zilele d-voastră sunt mai bune decât ale noastre, chiar și cele în care pozați în haină de blană prin Paris și vă lăudați cu notele de plată, că, asta e, aveți cu ce.