Harta cititorilor activi

   Cu o piață de peste 60 de milioane de euro, România este codașă și în privința pieței de carte din Europa, piață estimată la valoarea de 24 de miliarde euro (aproximativ 30 miliarde de dolari). Dacă românul nu are bani de dat pe cărți, atunci, poate, se împrumută.

Potrivit INS, în 2013, circa 20% din totalul populației rezidente (19,98 mil. locuitori) au împrumutat cel puțin o carte sau o altă publicație de la bibliotecile publice. Desigur, dacă din populația rezidentă scădem numărul copiilor sub șapte ani, atunci procentul crește puțin, dar chiar și raportat la populația totală, cei 4 milioane de cititori activi reprezintă un număr extrem de redus față pretențiile unei țări civilizate.

   Nu cumpărăm cărți și nici nu ne prea omorâm cu împrumutatul de la biblioteci, dar, atunci când sunt prezentate rezultatele bune ale unor olimpici la diferite materii, toți  „este multe” se simt mândri de performanțele sistemului de învățământ românesc. Harta ponderii cititorilor activi în populația județelor ne arată că legătura între centrele universitare și împrumuturile de carte nu este așa de puternică cum ar trebui să fie. Așa se face că, în Timiș, Dolj, Constanța, Brașov și Mureș, populația nu apelează într-un procent ridicat la împrumuturile de carte.

   Sibiul și Ilfovul sunt extremele topului ponderii cititorilor activi. În Ilfov, doar 5,8% din populație apelează la împrumutul de carte. Tot în acest județ, poate nu întâmplător, în prima sesiune a examenului de bacalaureat din 2014, s-a înregistrat cea mai mică rată de promovabilitate din țară (27,96% față de media națională de 59,25%). La Sibiu, lumea citește mai mult, sau, mai bine spus, lumea apelează într-o mai mare măsură la serviciile oferite de biblioteci (26,6% este ponderea cititorilor activi în totalul populației rezidente). Clujul, Alba și Vâlcea sunt județele cu ponderi mai mari de 25%. Dacă în cazul Sibiului, Albei și, mai ales, Clujului, putem explica procentul mai ridicat prin prisma faptului că au centre universitare, în cazul județului Vâlcea explicația aceasta cade. Fie șomerii de la Olchim s-au apucat intens de studiu, luând cu asalt bibliotecile, fie turiștii de la Călimănești-Căciulata bat toate recordurile în materie de studiu în timpul procedurilor medicale, fie, chiar avem de-a face cu un județ mai studios din fire.

    Surprinde, în acest clasament realizat pe baza ponderilor, poziția ociupată de județe sărace precum Tulcea, Vaslui, Mehedinți, Botoșani, poziții superioare unor județe bogate, în care piramida nevoilor ar trebui să atingă mai mult nivelul de culturalizare. Acest clasament trebuie privit prin prisma zicalei „ În țara orbilor, chiorul e împărat”, pentru că împrumutul de carte și piața de carte din Romania nu ne poziționează pe un loc onorabil în UE. Așadar, suntem vrednici urmași ai dacilor, ce nu se omorau, nici ei, cu scrisul și cititul, ai Mușatinilor și Basarabilor (prima scrisoare în limba română apare abia în 1521) și, nu în ultimul rând, a lui Nicolae Ceaușescu, de meserie cizmar, cu pretenții de spirit enciclopedic și o duzină de cărți citite la activ.