În cazul unui cutremur major, asiguratorii nu fac față

    Un nou cutremur în România, asemănător cu cel din 1977, are o probabilitate ridicată de producere în următorul deceniu. Această probabilitate nu impresionează deloc factorii responsabili, de vreme  ce procesul de consolidare a clădirilor cu un risc ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur e sublim, dar a lipsit cu desăvârșire în ultimii doi ani.

Consolidări ale 31 de clădiri (760 de locuințe) au avut loc doar în București între 1996 și 2012. De doi ani, nimic.

   Avem peste 668 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic. Aceste clădiri nu se pot asigura. În plus, la nivel național, mai avem circa 2.486 de clădiri încadrate în clasele de risc II -IV și clasele Urgențe 2 și 3 și încă 52 de clădiri încadrate în clasa Urgențe 1. Nici cele din clasa Urgențe 1 nu pot fi asigurate. Din cele 2.486 de clădiri cu risc II - IV și Urgențe 2 și 3, Bucureștiul deține peste 80% (2.010 locuințe). 301 clădiri încadrate în clasa a II-a risc seismic se află în București. Toate acestea totalizează un număr de 11.110 apartamente.

   Cutremurul din 1977 a însemnat circa 35 de mii de locuințe distruse. Circa 24,5 mii au revenit Bucureștiului. Portofoliul de prime intermediate pentru incendii și calamități al tuturor asiguratorilor era în 2014 de 370 milioane de lei. Această sumă e echivalentă cu 83 milioane de euro și, dacă echivalăm cu despăgubirea de 20 de mii de euro pe apartament în caz de calamitate, întreaga sumă ar ajunge pentru 4.157 de despăgubiri. La nivelul Bucureștiului, circa 37,8% din locuințe sunt asigurate. Cum locuințele din clasa I de risc nu pot fi asigurate, o estimare de bun simț a gradului de asigurare a locuințelor din celelalte clase de risc și urgențe poate urca procentul asigurărilor la 50%. Dacă avem peste 11 mii de locuințe încadrate în clasa a II-a de risc, rezultă că peste 5.500 de locuințe cu grad II de risc sunt asigurate. Aplicând același grad de asigurare în cazul clădirilor încadrate în clasele de risc III și IV și în cazul urgențelor, ne dăm seama că în cazul unui cutremur major, asiguratorii n-ar putea nicidecum acoperi daunele din București. De restul țării, nici nu mai vorbim.

   Asiguratorii cer creșterea primelor de asigurare, și au dreptate, doar că pentru a putea acoperi riscurile aferente claselor de risc II - IV și al Urgențelor 1,2 și 3, prima de asigurare ar trebui să crească de vreo șapte ori. În ciuda obligativității asigurării împotriva calamităților, procentul asiguraților la nivel național era de 17,4%. Dacă s-ar atinge un procent de 95% de asigurați, atunci primele de asigurare ar trebui să se dubleze doar. Cererile asiguratorilor se bazează pe studii, potrivit cărora, peste 30 de mii de locuințe ar fi distruse complet în cazul producerii unui cutremur similar cu cel din 1977. Deși poate părea exagerată cifra, în realitate, ea ar putea fi chiar mai mare, asta, dacă ținem cont că o mare parte din expertizele tehnice ale clădirilor s-au făcut acum două decenii. Nepăsarea autorităților, prin programele aproape inexistente de consolidare, și nepăsarea populației prin nivelul redus de asigurare ne vor costa vieți și bani pe toți, iar un cutremur major ne va arunca economia într-o recesiune cruntă prin pagubele produse.