Topul județelor după cifrele de afaceri ale întreprinderilor

   La nivel național, cifra de afaceri a întreprinderilor locale ce activau în industrie, comerț, construcții și alte servicii totaliza circa 1.055 miliarde de lei. Din 2013, INS-ul a exclus din calcul întreprinderile din agricultură, pescuit și vânătoare, precum și pe cele din silvicultură și exploatare forestieră.

În 2012, cifrele aferente acestor activități excluse reprezentau circa 3% din totalul cifrei de afaceri de la nivelul economiei naționale. În plus, în calculul cifrei de afaceri nu intră activitățile a căror producție nu este destinată pieței (siguranță și securitate națională, justiție, etc.).

   Primele zece județe după cifra de afaceri a întreprinderilor locale cumulează peste 65% din totalul cifrei de afaceri de la nivel național. Bucureștiul și Ilfovul dețineau împreună circa 34% din totalul cifrei de afaceri a unităților locale de la nivel național. Ultimele douăzeci de județe din top cumulează circa 14% din cifra de afaceri a întreprinderilor locale, iar ultimele zece județe cumulează doar 5%.

   Aceste discrepanțe teritoriale se schimbă radical atunci când raportăm cifrele de afaceri la personalul existent în întreprinderile locale. Trebuie spus că INS-ul ia în calcul atât personalul salariat, cât și pe cel nesalariat și detașat care a lucrat în anul respectiv în întreprinderea locală. La nivel național, personalul din întreprinderile locale era de  3,979 milioane.

   Productivitatea, calculată prin raportarea cifrei de afaceri la numărul de personal din întreprinderile locale, aduce o serie de surprize, atunci când analizăm harta. Astfel, în topul județelor după acest raport, Bucureștiul este depășit de Ilfov, Timișul (locul 17) este depășit de județe precum Ialomița (locul 7), Suceava (locul 15) și Giurgiu (locul 16), iar Oltul (locul 10), Buzăul (locul 11) și Călărașiul (locul 12) sunt înaintea Sibiului (locul 13), Clujului (locul 21) și Brașovului (locul 14).  Așadar, există mari diferențe de productivitate între județe. Personalului întreprinderilor locale din Ialomița are o productivitate cu 22% mai mare decât personalului din județul Cluj și de două ori mai mare decât în Gorj.  Între cele două hărți există diferențe mari. Harta raportului cifră de afaceri/număr de personal (productivității) din întreprinderile locale e mai echilibrată decât cea a cifrei de afaceri cumulate de la nivelul județelor.

   La nivel național, întreprinderile au înregistrat în 2013 un profit brut de 27,7 miliarde de lei. Această sumă e echivalentă cu un procent de 2,62% din cifra de afaceri. Procentul ne arată că profitabilitatea întreprinderilor este redusă. Firmele ce activează în industrie au generat cea mai mare parte din profitul brut total pe anul 2013 (50%, respectiv 14 miliarde de lei). Serviciile de piață prestate pentru întreprinderi și comerțul cu ridicata sunt următoarele activități după profitul brut generat (6,4 miliarde de lei, respectiv 5,4 miliarde de lei).

   Harta cifrei de afaceri de la nivelul județelor ne arată două Românii: una formată din primele zece județe și un procent de 65% din totalul cifrei de afaceri, și alta, ce cumulează restul de 35% într-un număr de 32 de județe. Cele două Românii se întrepătrund pe alocuri atunci când se ia în calcul raportul cifrrei de afacere/personalul din întreprinderi, dar chiar dacă Ialomița stă mai bine la acest capitol decât Timișul, per ansamblu, diferența de bogăție dintre cele două județe rămâne aceeași, ba chiar se mărește, în detrimentul Ialomiței.