Trei motive pentru care noul Cod Fiscal nu se va aplica

   El nu este Darius a lui Istaspe din Scrisoarea III. Nu, el este Darius Bogdan Vâlcov - actualul ministru de finanțe și soț al Laviniei Șandru - prezentatoare tv, ce nu știe că Scrisoarea III se citește Scrisoarea a III-a, și nu Scrisoarea trei. Cam la atât se limitează legătura dintre cei doi Darius.
Dl Vâlcov e un economist fără studii la Harvard, dar cu ceva mai mult simț al realității economice din România. Gata, destul cu laudele, că și-o ia în cap!

   Noul Cod Fiscal, intrat în dezbatere publică, e un fel de țol cu ștaif de la Prada, dar la preț de IDM. E atrăgător un asemenea chilipir, dar, imediat stai și te gândești unde e șmecheria. Se reduce TVA-ul de la anul și, mai apoi, în 2018, scad accizele la benzină și motorină, alcool, bere și vinuri spumoase, nu se mai impozitează dividendele, scad contribuțiile la angajați și angajatori din 2017, scăderea cotei unice la 14% din 2019, și multe, multe lucruri minunate de genul celor mai sus. Partea nasoală, dar bună pentru economie, e că se iau în cătare drepturile de autor, microîntreprinderile fără angajați. Aici, dl Vâlcov devine Darius a lui Istaspe care vine și cere pământ și apă de la vajnicii câini de pază ai democrației, atunci când, o parte însemnată a lor, nu păzesc sacoșele cu euroi ale Elenei Udrea, și, uite așa, și-a cam pus în cap cățeii. Probabil o să le treacă autorilor cu drepturi de năzbâtâia lui Darius, fiindcă vine vara, iar la anul sunt alegeri și drepturile de autor se transformă în sacoșe anonime, fără un autor anume, ci doar cu un donator știut.

   Primul motiv pentru care noul Cod Fiscal nu se va aplica ține de orânduirea politichiei interne. Darius face parte dintr-un guvern cu un picior ieșit pe poarta Palatului Victoria. Sunt mari șanse ca guvernul Ponta să nu apuce 1 iunie și, și mai mari, să nu apuce sfârșitul anului. Când, vreodată, pe tărâmurile României postdecembriste, s-a aplicat vreo idee, ca să nu mai vorbim de un program, a celora de dinaite? E o întrebare retorică. Codul ăsta fiscal pare mai mult un program electoral pentru alegerile din 2016, decât o decizie de reformare a sistemului fiscal.

   Al doilea motiv ține de situația din interiorul UE. Situația din Grecia va afecta economia zonei euro, în primă fază, și mai apoi, pe cea din zona non-euro, fie prin contaminare bancară, fie prin reducerea exporturilor în zona UE, ca urmare a intrării în recesiune a marilor economii. Cei de la SYRIZA sunt cu spatele la zid, fie acceptă condițiile impuse de Comisie, FMI și BCE, și atunci vor da socoteală populației, fie nu acceptă și vor intra în faliment. În cazul reducerii exporturilor vom suferi mai puțin, dar în cazul contaminării bancare ca urmare a intrării Greciei în incapacitate de plăți, vom avea nevoie de un nou acord cu FMI. Când, oare, a acceptat FMI-ul o propunere de reducere a fiscalității venită din partea unui stat care îi cere bani? De asemenea, e o întrebare retorică.

   Al treilea motiv ține de conflictul ucrainean. Și în acest caz există două scenarii. Un prim scenariu ia în considerare înnăsprirea sancțiunilor impuse Rusiei. În acest scenariu, marile economii europene vor avea de pierdut, și, odată cu ele, vom pierde și noi prin afectarea exporturilor. Tot în cadrul acestui scenariu, trebuie luată în calcul reactivarea șantajului furnizării de gaze de către Rusia. Al doilea scenariu ține de apropierea conflictului de granițele României și escaladarea lui în Transnistria. În această situație, vom asista la o migrare masivă a capitalurilor din România. Capitalurile migrează rapid și revin greu, situație în care vom fi nevoiți să apelăm la cumătrul FMI sau să strângem cureaua tare. Credeți că un guvern, care e nevoit să strângă cureaua, va apela la o relaxare fiscală, chiar dacă, pe termen mediu și lung, beneficiile sunt incontestabile?