Exporturile fictive ale României în insulele exotice

   În 197 de țări a exportat România bunuri în valoare de 49,5 mld. euro în 2013. În 2014, exporturile (FOB) au totalizat 52,4 mld. euro. Importurile (CIF) din 2013 au totalizat 55,2 mld. euro și au provenit din 165 de țări sau teritorii cu o autonomie sporită. Pe parcursul anului trecut, importurile au ajuns la valoarea de 58,5 mld. euro.
   Germania, Franța, Italia, Turcia și Ungaria sunt principalele piețe pentru exporturile românești, cumulând 47% din totalul acestora. În ceea ce privește importurile, principalele țări partenere sunt Germania, Italia, Ungaria, Franța și Polonia, cu o cotă cumulată de 48% din totalul importurilor (conform statisticilor din 2013, staticticile pe țări din 2014 nu sunt încă disponibile). La coada clasamentului pe țări, atât a exporturilor, cât și a importurilor, găsim partenerii noștri „strategici” ai comerțului exterior exotic. Kiribati, Tokelau, Samoa, Nauru, Vanuatu, Comore, Sao Tome și Principe, Seychelles, Barbados, Brunei, Papua Noua Guinee, Aruba, Bahamas, Cook - sunt doar câteva dintre exemplele de parteneri exotici de comerț exterior (pe restul le găsiți pe hartă).

   Inițial, am crezut că exporturile din insulele Comore sunt de fapt o confuzie a statisticii, luând drept export bagajul ușor, nu și de la cală, al lui Mazăre în drum spre Madagascar, sau că exportul din Mauritius e, de fapt, o valiză de-a lui Botezatu, că tot se laudă el că merge pe acolo. Dar nu era așa, în cifre, în realitate, era. Tot comerțul exterior cu aceste țări exotice se ridică la 234 de mil. de euro, din care 230 de mil. reprezintă exporturile. Așadar, stăm bine în privința balanței comerciale, de vreme ce 98% din comerțul exterior exotic e reprezentat de exporturi. Există județe din România ce exportă anual mai puțin decât exporturile totale în insulele exotice. Giurgiu, Vaslui, Gorj, Caraș, Mehedinți sunt județe cu o cifră a exporturilor, în primele zece luni ale anului trecut, sub cifra de 230 mil. euro, unele chiar cu mult sub această cifră.

   I-le Virgine Britanice sunt principala destinație a exporturilor României către tărâmurile exotice. Valoarea de 195 de mil. de euro din totalul de 230 mil. euro exportate în acest paradis fiscal ar trebui să le ridice semne de întrebare celor de la ANAF. Sigur bunurile exportate n-au părăsit țara decât în acte. Un al doilea exemplu de acest gen e reprezentat de I-le Marshall, un alt paradis fiscal, în care exportăm mărfuri de „24,2 mil. euro!”. Noua Caledonie e un alt exemplu, ceva mai modest, cu doar 5,2 mil. de euro. Din exporturile către aceste trei paradisuri ne dăm seama că restul exporturilor către insulele exotice sunt, de fapt, bagaje de turiști rătăcite. Cer scuze județelor exportatoare ultragiate de comparația nedreaptă cu partenerii exotici!

   Mauritius și Papua Noua Guinee sunt principalele țări din care importăm. Din Mauritius importăm bunuri de peste 3,7 mil., iar de la papuași doar de 151 de mii. Mauritius este, de asemenea, un paradis fiscal, iar procentul de peste 90% din importurile cu insulele exotice e, mai mult ca sigur, parte a unor sheme de plimbat acte și nu mărfuri.

   Tragem linie, adunăm și rezultă că din 234 de mil. de euro, cât reprezintă comerțul exterior exotic, circa 228 de mil. sunt, cel mai probabil, bunuri plimbate prin acte, deci un procent de 97%. Ne consolăm greu cu gândul că  cetățenii din Kiribati nu vor savura telemeua românească, dar ne revenim la gândul că Botezatu sau Mazăre și-au pierdut bagajele prin Comore, Seychelles sau Mauritius și i-au băgat în ceață pe cei de la INS.