Suntem pe locul cinci la consumul de alcool coform OMS-ului. Oare?

   Raportul OMS (Organizația Mondială a Sănătății) dat publicității anul trecut, dar a cărui bază statistică era din 2010, ne plasează pe locul cinci mondial în privința consumului de alcool pur pe cap de locuitor peste 15 ani. Fals.

Ca de obicei, nimeni din presă nu verifică nicio cifră a statisticii oficiale românești, atunci când o instituție internațională realizează o statistică în care este inclusă și România. În acel clasament, un român peste 15 ani a băut, în anul 2010, 14,4 litri de alcool pur.

   Singura instituție din România care realizează anual și trimestrial statistici despre consumul de alimente și băuturi alcoolice, din 1990 încoace, este INS. În rest, toate anchetele realizate de alte instituții sunt ocazionale și trebuie privite cu circumspecție având în vedere experiența, metodologia, reprezentativitatea și gradul de precizie al acestora, al sondajelor, sau ce metode de măsurare statistică aleg să folosească. Conform statisticilor INS, consumul anual pe locuitor de alcool pur în 2010 era de 8 litri, ca și în 2014 de altfel (vezi imaginea). Dacă limităm consumul la populația peste 15 ani, atunci, consumul pe cap de locuitor e de 9,6 litri de alcool pur.

   În statistica prezentată de OMS se iau în considerare atât consumul înregistrat, cât și pe cel neînregistrat. Consumul înregistrat e de 10,4 litri de alcool pur, iar cel neînregistrat e de 4 litri. Nu știu de unde și-a luat datele OMS, dar o abatere atât de mare față de datele INS ridică serioase semne de întrebare cu privire la studiul elaborat. Consumul de alcool, calculat de INS, cuprinde atât consumul fiscalizat, cât și consumul din producție proprie. Estimarea consumului se face prin anchete la nivel teritorial și nu pe baza cifrelor producătorilor de alcool sau a impresiilor unora sau altora. Din acest motiv, gradul de precizie al anchetei e ridicat. Cifrele avansate de OMS sunt mai mari decât cele ale INS cu 8,3%, în cazul consumului înregistrat, și cu 50% în cazul consumului total. Dacă accepăm consumul calculat de INS, atunci ne-am situa pe locul 28 în Europa, și nu pe locul cinci în Europa și în lume. Orice statistician, văzând asemenea decalaje, îți va spune că cineva a scos cifre din burtă. O fi având INS-ul păcatele lui, dar în cazul acesta tind să cred că OMS-ul a elaborat o manea statistică după ureche.

   Cifrele oferite de INS, din 1990 încoace, referitoare la consumul de alcool, sunt toate sub valorile enunțate de OMS. Cea mai apropiată ca valoare este cea aferentă consumului de alcool din anul 2002, an în care consumul a fost 13,5 litri de alcool pur pe persoană peste 15 ani (10,9 litri persoană, indiferent de vârstă), deci tot sub valoarea de 14,4 litri. De la date eronate vei ajunge la concluzii eronate. Și mai grav e că nimeni din presă, nici măcar cei ce realizează emisiuni economice, nu s-a obosit să verifice dacă statisticile OMS-ului și INS-ului se potrivesc.

   1,48% din totalul cheltuielilor lunare se duc pe băuturi alcoolice (vezi imaginea). În 1997 cheltuiam 1,21% (primul an în care există statistici despre cheltuielile lunare cu băuturile alcoolice este 1997, date pentru consumul de alcool avem din 1990), deci diferența nu e extraordinară, dacă ținem cont de accizele ce-au apărut și au tot crescut după revoluție. Circa 7,5% din cheltuielile lunare  se duc pe țigări și băuturi. Dacă scădem procentul deținut de băuturi, vedem că țigările sunt viciul mult mai costisitor pentru români. Tot din 1990 încoace ne-am schimbat obiceiurile în materie de băuturi alcoolice consumate. Bem mai mult vin, mai multă bere și mai puțină băutură distilată (vezi imaginea). Nu suntem cei mai virtuos popor, dar nici nu suntem printre alcolicii lumii, cum încearcă, cu intenție sau neștiință, niște habarniști în ale statisiticii să ne categorisească.