Topul județelor după exporturi și importuri

   În primele 11 luni ale anului trecut, exporturile totale (FOB) ale României s-au ridicat la 48,66 mld. euro, importurile (CIF), din aceeași perioadă, au totalizat 53,96 mld. euro. Rezultă un deficit comercial, pe primele 11 luni din 2014, de 5,3 mld. euro.

Cel mai probabil, dacă ținem cont de soldul balanței comerciale din anii trecuți, pentru luna decembrie acest deficit se va mări. Suntem încă o țară net importatoare, iar în anul în curs, dacă nu chiar și în anul 2014, deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) va crește, pentru prima dată după anul 2011, an în care a înregistrat o creștere minimă față de anul anterior (2010). Din 2008 încoace, deficitul comercial a scăzut de la 23,5 mld. euro la 5,7 mld. euro în 2013 și 5,3 mld. euro în primele 11 luni din 2014.

   La nivel de județe, Bucureștiul este cel mai mare exportator (16,4% din exporturile României), dar, în același timp, este și cel mai mare importator (27,8% din importurile Romaniei). De fapt, deficitul comercial al Bucureștiului e mai mare decât deficitul înregistrat la nivel național (7 mld. euro față de 5,3 mld. euro). România nu ar înregistra deficit comercial, ci excedent, dacă Bucureștiul ar avea o balanță comercială mai echilibrată. La nivel de exporturi, capitala e depășită de județele Argeș și Timiș, ale căror exporturi cumulate ating valoarea de 9,28 mld euro, față de cele 7,97 mld. euro, cât reprezintă exporturile Bucureștiului. Primele zece județe, inclusiv capitala, după exporturi, reprezintă două treimi din exporturile României. Aceleași zece județe au o cotă cumulată de 75% din totalul importurilor.

   Cele mai mari deficite ale balanței comerciale la nivel teritorial, după capitală, se înregistrau în Ilfov (1,92 mld. euro), Prahova (1,03 mld. euro), Cluj (0,82 mld. euro) și Constanța (0,72 mld. euro). Împreună cu Bucureștiul, cele patru județe totalizau un deficit comercial de 11,5 mld. euro, deci o valoare de peste două ori mai mare decât deficitul de la nivel național. O mare parte din acest deficit înregistrat în aceste județe se face în contul celorlalte județe, Bucureștiul, Constanța, Clujul având rolul de porți de intrare și, mai apoi, de centre de distribuție în teritoriu a mărfurilor importate.

   22,4% din comerțul exterior național (importuri+exporturi) e realizat de București. În top urmează Timișul (8,2%), Argeșul (8%) și Ilfovul (5,7%). Surprinde poziția ocupată de Constanța (locul 5 cu 5,5% din comerțul exterior național), în condițiile în care vorbim de principala poartă de intrare a mărfurilor. Tot surprinzătoare este și poziția ocupată de județul Cluj (locul 11 cu 2,7% din comerțul exterior național), în spatele unor județe precum Bihor, Arad, Sibiu. La coada clasamentului se situează județele Gorj (0,09%), Mehedinți (0,17%), Giurgiu (0,21%) și Vaslui (0,26%).

   O balanță comercială excedentară e dezirabilă, dar, în condițiile încetinirii avansului exporturilor și a unui început de demarare a importurilor, e puțin probabil să fie realizată. În aceste condiții, o creștere a importurilor de tehnologie pentru susținerea investițiilor productive e soluția pentru o creștere economică sustenabilă.