Apetitul pentru grevă a muncitorului român - statistici

   Prima grevă a muncitorilor români a fost, de fapt, răscoala din 1907, clasa muncitoare de la acea dată fiind subdezvoltată, industria reprezentând mai puțin 15% din economia Vechiului Regat. Așa că, neavând muncitori, am făcut și noi ce-am putut cu țărănimea. În perioada interbelică, greva minerilor de la Lupeni (1929) și cea de la Atelierele Grivița (1933) ne-au adus oarecum în rândul lumii.

Cheltuielile cu șomerii pe județe

   Peste un miliard și jumătate de lei (1,557 mld lei) reprezintă suma plătită de stat, anul trecut, pentru cheltuielile totale cu protecția socială a șomerilor. Aici intră: indemnizațiile de șomaj pentru șomerii cu sau fără experiență în muncă, plățile compensatorii pentru restructurări, plățile pentru absolvenți, formarea profesională și alte cheltuieli.

Guvernul stă pe un munte de bani și de incompetență

   4,9 miliarde de lei reprezintă excedentul bugetului centralizat după primele trei luni ale anului. Veniturile la buget au crescut cu 12,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, asta însemnând un plus de 6,15 miliarde de lei (vezi imaginea). Toate aceste plusuri se lovesc de realitatea lui zero kilometri de autostradă utilizabili dați în folosință de la începutul anului.

Bilanțul economic al lui Victor Ponta

   Pe 27 aprilie 2012, guvernul Ungureanu cădea răpus de o moțiune de cenzură. Cu două luni și ceva înainte, pe 9 februarie mai exact, la votul de învestitură a guvernului Ungureanu, Victor Ponta îi făcea un laudatio de toată jena lui Răzvan Ungureanu, anticipând parcă tot discursul dual din ultimii ani.

Un TVA mai mic pentru un obraz gros la raft

   Nu s-au terminat bine discuțiile depre oportunitatea scăderii TVA-ului la alimente, că la raft ni se dă posibilitatea să asistăm neputincioși la etalarea nesimțirii legilor economice românești. „Dă cu prețul în ei, că n-au de unde să cumpere din altă parte!” -  ăsta e dictonul după care se ghidează marii retaileri.

Când nu ai cifre, vorbești din auzite

   „Fără poezie, viața e pustiu” ne spunea Ștefan Mihăilescu Brăila în Secretul lui Bachus. Săptămâna acesta, la Realitatea TV, am asistat la o adaptare a replicii de câtre dl Sorin Minea. El  ne spunea, în calitate de președinte al Romalimenta, că poți discuta despre o industrie al cărei reprezentant ești fără să știi măcar două-trei cifre macro despre acea industrie.

Basarabia e o mireasă cu mitralieră

   „Basarabia e România!” stă scris pe fațada prospăt renovată a unei case de pe strada unde locuiesc. Cred că proprietarul n-a fost deloc fericit. Oricât de patriot ai fi, când vezi cum un idiot ți-a vopsit fațada, îți vine să-i faci capul minge de fotbal. Cât despre mesajul patriotic ... să zicem că patriotismul, în cazul lui și al altora, e o chestiune ce ține de fațadă.

Ce bănci practică dobânzi de cămătari la credite

   IFN-urile sunt acele societăți financiare nebancare, numite pompos „Instituții”, în realitate, fiind niște cămătari ce plătesc impozite la stat. Asta era definiția, în mintea mea, până am comparat dobânzile la credite practicate de unele bănci, mulțumită site-ului conso.ro. Când colo, ce să vezi? Și la unii numiți pompos „Instituție bancară”, dobânda practicată e demnă de Nuțu Cămătaru`.

Principala frână a dezvoltării României - CNADNR

   Peste 6,4 mii de salariați (estimare pentru anul în curs) mănâncă o pâine destul de albă de la CNADNR. Noi, restul, înghițim în sec și schimbăm canalul de fiecare dată când această instituție ne mai prezintă vreun plan sau când ministrul transporturilor ne mai arată vreo hartă desenată cu linii colorate pe mulți bani. Anul acesta, frâna economiei românești de 11 ani - CNADNR - are un buget de 5,85 miliarde de lei.

Unde s-au construit cele mai multe vile din 1990 încoace

   Harta vilelor construite după revoluție nu se suprapune peste cea a dezvoltării economice. Prin vile, înțelegem locuințele cu cinci camere sau mai multe. Potrivit datelor INS, până în 2013 (pentru 2014 datele sunt parțiale și nestructurate pe numărul de camere), cele mai multe vile s-au construit în Ilfov și Suceava (18.010 și 14.337 locuințe).

De la New Hope la No Hope

   Ce-or fi avut în cap creditorii, în urmă cu un an, când au achiziționat bonduri grecești pe cinci ani la o dobândă de 4,95%? Dar, ce au în cap creditorii ce împrumută astăzi Grecia cu dobânzi de peste 25% pentru obligațiunile cu scadență la doi ani? Și unii, și alții, sau, poate, vorbim de aceeași, nu se pot abține când vine vorba de o masă gratuită, chiar dacă în farfurie se servește un cadavru.

Loteria de doi bani

   Orice intenție bună, în România, are șanse să sfârșească prost atunci când e pusă în aplicare. Dacă cineva de la Ministerul Finanțelor ar fi auzit de probabilități, atunci, poate, semi-fiascoul de astăzi în materie de loterie fiscală ar fi putut fi evitat. De la extragere până la validarea finală a rezultatelor, câștigătorii asistă neputiincioși cum li se diminuează premiul pe măsură ce numărul lor se mărește.

Harta polilor de dezvoltare economică

   Polii de dezvoltare economică împart România în două. Dacă am trasa o linie pe hartă pe aliniamentul Constanța-Oradea, toți polii, cu excepția Iașului, sunt situați la sud de această linie. În România, dezvoltarea economică e asimetrică, peste jumătate din teritoriul țării riscă să fie mai compatibil economic cu Uniunea Euroasiatică decât cu Uniunea Europeană.

Moș cătrănit, caut să scap de vecin

   Statul de Drept s-a dus dracului! E pe undeva între boarea de parfum lăsată în urmă de Nuți și privirea umedă, oacheșă și peltică  a maestrului Cristoiu. Când telecomanda nu mai merge, încerci să schimbi bateriile.

Oul întemnițat

   După gratii, demnitatea unui om se măsoară în bani. Culmea e că și afară, tot în bani e măsurată de cele mai multe ori. Așadar, avem o unitate de măsură, acceptată de cei mulți, pentru măsurarea demnității. Banii nu au miros, ci doar posesor. Posesorul poate să miroasă cum vrea el. Cei ce aspiră la bani însă, vor mirosi orice oportunitate, indiferent de cât de jos le poate coborî demnitatea.

Paște Fericit!

   Pagina Analize economice vă dorește să aveți un Paște fericit alături de cei dragi!

În ce monedă e mai bine să-ți ții economiile

   Nivelul actual al dobânzilor nu prezintă o atractivitate ridicată pentru cei cu sume economisite mari. Ei, probabil, se orientează către fondurile de obligațiuni ce oferă câștiguri mai ridicate decât cele obținute din dobânzi.

Cât de greu e de scos un TVA din prețul final de la raft?

    „Este de așteptat ca producătorii și comercianții să fie tentați să beneficeze de pe urma acestei scăderi a TVA-ului, ceea ce înseamnă că scăderea prețurilor finale va fi probabil semnificativ mai scăzută de cei 15% sugerați pur matematic.” (Radu Crăciun - economist-șef al BCR, citat de Ziarul Financiar).

Stă să plouă cu chiftele de 9%

   O vorbă înțeleaptă zice să-ți faci vara sanie și iarna car. Un campion al statului de drept, actualmente aprig contestatar al aceluiași stat, ne explica savant că iarna nu-i ca vara. La un deceniu după înțeleapta cugetare și-a făcut un topogan vara, pe care a împins economia, dându-i un brânci de 24% TVA, de la 19%, cât fusese înainte.

Câte locuri de muncă s-au creat în ultimul an și unde

   Un milion de locuri de muncă era promisiunea USL-ului în campania electorală din 2012. De atunci, USL-ul s-a rupt, iar promisiunea a fost uitată. La sfârșitul anului 2012, efectivul de salariați era mai mare decât cel existent la sfârșitul anului trecut.

S-au schimbat premiile la Loteria Fiscală

   O tură de vizionat pinacoteca din magazia DNA e premiul special introdus pe lista câștigurilor la Loteria Fiscală. La intrare, după ce te vei fi descălțat, ca să eviți să fi categorisit drept un bou încălțat ce se uită la tablouri, vei beneficia de o scurtă prezentare a colecției făcută prin compilarea înregistrărilor DNA.

Topul județelor după creditele restante și nivelul de îndatorare

   Gorjul este județul cel mai îndatorat (gradul de acoperire a creditelor prin depozite e de 173,57%), dar și județul cu cel mai mic procent de credite restante (4,46%). Gorjenii, conform ultimelor date furnizate de BNR, se împrumută mult, economisesc mai puțin, dar își plătesc la timp ratele.

Câți bani pierde zilnic statul român din evaziune

   Peste 289 de milioane de lei este pierderea zilnică la bugetul României pusă pe seama evaziunii fiscale. Suma se transpune, la nivelul anului trecut, într-o pierdere totală de 105,5 miliarde de lei. Acestă sumă este o estimare cuminte, cifrele exacte le vom afla din raportul Consiliului Fiscal, cel mai probabil, în a doua jumătate a anului curent.