Postări
„Fără poezie, viața e pustiu” ne spunea Ștefan Mihăilescu Brăila în Secretul lui Bachus. Săptămâna acesta, la Realitatea TV, am asistat la o adaptare a replicii de câtre dl Sorin Minea. El ne spunea, în calitate de președinte al Romalimenta, că poți discuta despre o industrie al cărei reprezentant ești fără să știi măcar două-trei cifre macro despre acea industrie.
La întrebarea lui Radu Soviani adresată dlui Minea despre câți angajați sunt în industria alimentară din România, dl Minea i-a răspuns că nu are cifrele la el, întocmai ca dra Petrescu - ex ministrul, Slavă Domnului!, de finanțe. La întrebarea cu cât contribuie la PIB-ul național industria alimentară, dl Minea a băgat aceeași placă. Când a venit discuția despre sustenabilitatea sau nesustenbilitatea reducerii TVA-ului la alimente, dlui Minea i-au răsărit brusc cifrele în fraze. Deci, tu, reprezentant al industriei alimentare din România, nu știi câți angajați oficiali sunt în acest sector, nu știi cât inseamnă sectorul în economia națională, dar știi ce impact va avea TVA-ul asupra industriei și cu cât va crește gradul de colectare la buget în acest sector. Dacă reprezinți un sector din poziția de președinte al organizației patronale, cât de dificil e să știi două cifre reprezentative ale sectorului? Ce credibilitate ai tu ca reprezentant al sectorului când nu ai habar de aceste cifre, dar ne explici ce impact va avea reducerea TVA-ului asupra sectorului, bugetului și cifrelor pe care nu le știi.
Numărul oficial al salariaților din industria alimentară se găsește pe site-ul INS pentru anul 2013. E de presupus că, de vreme ce numărul total al salariaților din economie n-a explodat în 2014, nici diferențele între 2013 și 2014 din sectorul industriei alimentare nu sunt spectaculoase. În 2013, numărul mediu al salariaților din industria alimentară era de 143 de mii. Efectivul salariaților din această industrie era de 156 de mii. Diferența între efectiv și număr mediu e dată de angajații part-time sau cei sezonieri. Contribuția acestui sector la PIB-ul național în 2012 (ultimile date disponibile) era de 4,95%. Calculul acestei contribuții l-am făcut pe baza datelor furnizate de același INS, folosind formula de calcul a PIB prin metoda producției (PIB=VAB+IP+TV-SP). Rezultatul a fost de 29,55 mld.lei, iar raportat la PIB-ul național din 2012, ce s-a ridicat la 596, 7 miliarde de lei, rezultă un procent de 4,95%. Dacă menținem acest procent și la PIB-ul pe anul trecut (666,64 miliarde de lei), rezultă o dimensiune a PIB-ului realizat de industria alimentară de 33 de miliarde de lei. Toate aceste calcule au durat circa 10 minute, cu tot cu intrarea pe site-ul INS.
Habarnismul în materie de cifre al economiștilor de frunte din România e omniprezent. Dra ministru nu știa cu cât s-a redus evaziunea la pâine după reducerea TVA, dar știa sigur că s-a redus. Fata n-avea niciodată vreo cifră la ea și vorbea despre economie printr-un bla-bla continuu nesusținut de cifre. Era un pictor ce desena în văzduh. Dl Minea și alții ca el nu știu două cifre reprezentative despre sectorul pe care îl reprezintă, dar au pretenția să-i credem pe cuvânt atunci când ne prezintă alte cifre rezultate din analizele proprii. Dacă nu ești în stare să ții minte două cifre simple, ce bază putem pune pe cifrele rezultate din simulările aplicate sectorului ale cărui cifre nu le știi?
La întrebarea lui Radu Soviani adresată dlui Minea despre câți angajați sunt în industria alimentară din România, dl Minea i-a răspuns că nu are cifrele la el, întocmai ca dra Petrescu - ex ministrul, Slavă Domnului!, de finanțe. La întrebarea cu cât contribuie la PIB-ul național industria alimentară, dl Minea a băgat aceeași placă. Când a venit discuția despre sustenabilitatea sau nesustenbilitatea reducerii TVA-ului la alimente, dlui Minea i-au răsărit brusc cifrele în fraze. Deci, tu, reprezentant al industriei alimentare din România, nu știi câți angajați oficiali sunt în acest sector, nu știi cât inseamnă sectorul în economia națională, dar știi ce impact va avea TVA-ul asupra industriei și cu cât va crește gradul de colectare la buget în acest sector. Dacă reprezinți un sector din poziția de președinte al organizației patronale, cât de dificil e să știi două cifre reprezentative ale sectorului? Ce credibilitate ai tu ca reprezentant al sectorului când nu ai habar de aceste cifre, dar ne explici ce impact va avea reducerea TVA-ului asupra sectorului, bugetului și cifrelor pe care nu le știi.
Numărul oficial al salariaților din industria alimentară se găsește pe site-ul INS pentru anul 2013. E de presupus că, de vreme ce numărul total al salariaților din economie n-a explodat în 2014, nici diferențele între 2013 și 2014 din sectorul industriei alimentare nu sunt spectaculoase. În 2013, numărul mediu al salariaților din industria alimentară era de 143 de mii. Efectivul salariaților din această industrie era de 156 de mii. Diferența între efectiv și număr mediu e dată de angajații part-time sau cei sezonieri. Contribuția acestui sector la PIB-ul național în 2012 (ultimile date disponibile) era de 4,95%. Calculul acestei contribuții l-am făcut pe baza datelor furnizate de același INS, folosind formula de calcul a PIB prin metoda producției (PIB=VAB+IP+TV-SP). Rezultatul a fost de 29,55 mld.lei, iar raportat la PIB-ul național din 2012, ce s-a ridicat la 596, 7 miliarde de lei, rezultă un procent de 4,95%. Dacă menținem acest procent și la PIB-ul pe anul trecut (666,64 miliarde de lei), rezultă o dimensiune a PIB-ului realizat de industria alimentară de 33 de miliarde de lei. Toate aceste calcule au durat circa 10 minute, cu tot cu intrarea pe site-ul INS.
Habarnismul în materie de cifre al economiștilor de frunte din România e omniprezent. Dra ministru nu știa cu cât s-a redus evaziunea la pâine după reducerea TVA, dar știa sigur că s-a redus. Fata n-avea niciodată vreo cifră la ea și vorbea despre economie printr-un bla-bla continuu nesusținut de cifre. Era un pictor ce desena în văzduh. Dl Minea și alții ca el nu știu două cifre reprezentative despre sectorul pe care îl reprezintă, dar au pretenția să-i credem pe cuvânt atunci când ne prezintă alte cifre rezultate din analizele proprii. Dacă nu ești în stare să ții minte două cifre simple, ce bază putem pune pe cifrele rezultate din simulările aplicate sectorului ale cărui cifre nu le știi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu