Postări
Un milion de locuri de muncă era promisiunea USL-ului în campania electorală din 2012. De atunci, USL-ul s-a rupt, iar promisiunea a fost uitată. La sfârșitul anului 2012, efectivul de salariați era mai mare decât cel existent la sfârșitul anului trecut.
Conform datelor preliminare ale INS, circa 4,74 milioane de salariați existau în decembrie 2014. Față de sfârșitul anului 2012, efectivul de salariați este mai mic cu 35 de mii. Datele pentru anul trecut sunt provizorii și vor suferi modificări pe măsură ce vor veni datele administrative. Chiar dacă cifra finală va mai crește, distanța până la milionul de noi angajați promiși în 2012 rămâne, aproape, tot de un milion.
Față de luna decembrie a anului 2013, în decmbrie 2014, efectivul de salariați de la nivel național a crescut cu 22 de mii (de la 4,720 mii la 4,742 mii). Marile probleme ale guvernelor ce s-au succedat la putere sunt incapacitatea de a crea noi locuri de muncă și de a scoate la suprafață măcar o mică parte din munca la negru, estimată la peste 1,5 milioane de angajați.
La nivel teritorial, în 15 județe au avut loc scăderi ale efectivului de salariați între decembrie 2013 și decembrie 2014. Cele mai mari scăderi procentuale s-au înregistrat în Vâlcea (-3,01%), Bacău (-2,69%), Mehedinți (-2,48%) și Caraș-Severin (-1,68%). Satu Mare (+4,71%), Arad (+3,05%), Cluj (+2,91%) și Alba (+2,64%) sunt județele ce au înregistrat cele mai mari sporuri procentuale. Sporul înregistrat la nivel național a fost de 0,47%.
În valori absolute, cele mai multe locuri de muncă s-au creat în Cluj (5.844), Brașov (3.642), Arad (3.642) și Satu Mare (3.462). Cele mai multe locuri de muncă au dispărut din București (4.889), Bacău (2.876), Vâlcea (2.351) și Mehedinți (1.055). Cele mai multe dintre locurile de muncă nou-create (51,52%) s-au făcut în sectorul serviciilor. 34,1% din locurile de muncă noi s-au creat în industrie, iar 8,81% au fost create în sectorul construcțiilor. Agricultura a contribuit cu un procent de 5,57% la locurile de muncă nou-create.
Județele Bacău și Vâlcea par a fi intrat pe o spirară a decăderii economice, foarte dificil de oprit. Scriam într-un articol anterior despre evoluția economică pe regiunile istorice și implicit a județelor componente. Din 1995 până în 2014, Bacăul a scăzut ca pondere deținută în PIB-ul național de la 3% la 2%. De aceeași involuție „s-a bucurat” și județul Vâlcea, ponderea acestuia în economia națională scăzând de la un procent de 1,9% din PIB-ul național la 1,3%.
Suntem departe de milionul în plus de locuri de muncă promis în campania din 2012. Tot la fel de departe e guvenul de victoria împotriva economiei negre. Cu o floare nu se face primăvara, iar în cazul nostru floarea e reducerea CAS. Nu putem face decât să așteptăm noile promisiuni din campania de la anul și să le decontăm pe cele făcute în 2012.
Conform datelor preliminare ale INS, circa 4,74 milioane de salariați existau în decembrie 2014. Față de sfârșitul anului 2012, efectivul de salariați este mai mic cu 35 de mii. Datele pentru anul trecut sunt provizorii și vor suferi modificări pe măsură ce vor veni datele administrative. Chiar dacă cifra finală va mai crește, distanța până la milionul de noi angajați promiși în 2012 rămâne, aproape, tot de un milion.
Față de luna decembrie a anului 2013, în decmbrie 2014, efectivul de salariați de la nivel național a crescut cu 22 de mii (de la 4,720 mii la 4,742 mii). Marile probleme ale guvernelor ce s-au succedat la putere sunt incapacitatea de a crea noi locuri de muncă și de a scoate la suprafață măcar o mică parte din munca la negru, estimată la peste 1,5 milioane de angajați.
La nivel teritorial, în 15 județe au avut loc scăderi ale efectivului de salariați între decembrie 2013 și decembrie 2014. Cele mai mari scăderi procentuale s-au înregistrat în Vâlcea (-3,01%), Bacău (-2,69%), Mehedinți (-2,48%) și Caraș-Severin (-1,68%). Satu Mare (+4,71%), Arad (+3,05%), Cluj (+2,91%) și Alba (+2,64%) sunt județele ce au înregistrat cele mai mari sporuri procentuale. Sporul înregistrat la nivel național a fost de 0,47%.
În valori absolute, cele mai multe locuri de muncă s-au creat în Cluj (5.844), Brașov (3.642), Arad (3.642) și Satu Mare (3.462). Cele mai multe locuri de muncă au dispărut din București (4.889), Bacău (2.876), Vâlcea (2.351) și Mehedinți (1.055). Cele mai multe dintre locurile de muncă nou-create (51,52%) s-au făcut în sectorul serviciilor. 34,1% din locurile de muncă noi s-au creat în industrie, iar 8,81% au fost create în sectorul construcțiilor. Agricultura a contribuit cu un procent de 5,57% la locurile de muncă nou-create.
Județele Bacău și Vâlcea par a fi intrat pe o spirară a decăderii economice, foarte dificil de oprit. Scriam într-un articol anterior despre evoluția economică pe regiunile istorice și implicit a județelor componente. Din 1995 până în 2014, Bacăul a scăzut ca pondere deținută în PIB-ul național de la 3% la 2%. De aceeași involuție „s-a bucurat” și județul Vâlcea, ponderea acestuia în economia națională scăzând de la un procent de 1,9% din PIB-ul național la 1,3%.
Suntem departe de milionul în plus de locuri de muncă promis în campania din 2012. Tot la fel de departe e guvenul de victoria împotriva economiei negre. Cu o floare nu se face primăvara, iar în cazul nostru floarea e reducerea CAS. Nu putem face decât să așteptăm noile promisiuni din campania de la anul și să le decontăm pe cele făcute în 2012.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu