Principala frână a dezvoltării României - CNADNR

   Peste 6,4 mii de salariați (estimare pentru anul în curs) mănâncă o pâine destul de albă de la CNADNR. Noi, restul, înghițim în sec și schimbăm canalul de fiecare dată când această instituție ne mai prezintă vreun plan sau când ministrul transporturilor ne mai arată vreo hartă desenată cu linii colorate pe mulți bani. Anul acesta, frâna economiei românești de 11 ani - CNADNR - are un buget de 5,85 miliarde de lei.

După reducerea TVA-ului, sigur acest buget va suferi o diminuare. Astfel, această tumoare va mai beneficia de o scuză pentru a nu face, din nou, nimic.

   De ce avem nevoie de CNADNR? Chiar așa, de ce-am avea nevoie de o gaură neagră ce-a produs, în 11 ani de la înființare (legea de înființare s-a dat în 2003, dar activitatea propriu-zisă a început în 2004), doar 482,4 km de autostradă? Nu am luat în calcul kilometri inaugurați în 2004 (56 km + 41,6 km din autostrada spre Constanța) și nici pe cei realizați în Epoca de Aur (115 km). Cei 695 de km de autostradă actuali sunt împrăștiați pe teritoriul țării ca o mărturie a gândirilor strategice ce s-au succedat la CNADNR și Ministerul Transporturilor. La un ritm de aproape 44 de km de autostradă inaugurați anual, vom atinge cifra de 725 de km în plus din MasterPlanul lui Pește` în 16,5 ani. Deci deja depășim orizontul lui 2030, an de referință pentru demnul urmaș a lui Șova - Ioan Rus. Dacă luăm în calcul și drumurile expres, a căror infrastructură e echivalentul a aproximativ trei sferturi din cea a unei autostrăzi, atunci ne mai trebuie încă 31 de ani de râvnă, în ritmul actual, a celor din CNADNR (cei 1.809 km de drumuri expres echivalează cu 1.357 de km de autostradă). În plus, cei 184 de km de autostradă fazată, deci cam 80% dintr-o autostradă normală, ne mai aduc un plus de 3,3 ani. Tragem o linie colorată ca în MasterPlan și ne dă că, în ritmul actual, prin 2065 sau 2066 vom avea tot ce e colorat pe-acolo. Prin 2066, Șova își va lua placa dentară dintr-un pahar ca să aibă cu ce râde la noile MasterPlanuri, iar Rus va fi în manualele alternative de istorie a artei la capitolul - Coloratori celebri.

   Din 2004 încoace, bugetele cumulate alocate Ministerului Transporturilor depășesc 28 miliarde de euro. Rezultatele acestor alocări e un lung șir de firimituri de autostradă, ba inaugurate, ba închise pentru reparații, o scădere cu o treime a vitezei medii a trenurilor față de 1989 (de la 60 km/h la 40 km/h) și un preț tot mai mare al kilometrului de autostradă pe hârtie. În 2004, Băsescu (alt „făuritor” de infrastructură) acuza compania franceză Vinci de participare cu entuziasm la tainul solicitat de premierul francez, de atunci, Raffarin. Atunci, prețul pentru autostrada Comarnic-Predeal era de 380 milioane de euro (37 de km). Acum, tronsonul Comarnic - Brașov (53 de km) e estimat la 1,8 miliarde de euro, după ce inițial s-a aruncat o nadă de 2,7 miliarde de euro. Prețul pe kilometru a sărit în 11 ani de la 10,3 milioane euro la 34 milioane euro. Asta se cheamă inflație galopantă marca CNADNR. Dacă prețul de start e atâta, vă imaginați cât o să ne coste până la final? Mulți zic că nu trebuie să ne facem griji, deoarece CNADNR va face ce știe mai bine, adică încă vreo zece MasterPlanuri, câteva sute de studii de fezabilitate și cam atât. Dar dacă ne vom trezi în fața unui nou Bechtel, adică din cei 53 de km se vor face cam 10% și la un preț cât toată autostrada?

   Suntem spectatori de 11 ani la festivaluri cu hărți colorate, cu Rus, Șova, și alții ca ei pe post de profesori de geografie cu arătătorul în mână. Apropo de Rus, Ioan Rus - are de gând, nenea ăsta mereu-încruntat, să facă ceva, având în vedere că are deja 10 luni de când e călare pe MasterPlan, sau tot va continua să dea pe surse că încă repară după Șova? Cât timp ne mai pemitem să așteptăm o autostradă spre vest reală și nu desenată?