Care dintre miniștri a turat mai mult drujba din `90 încoace

   România anului 2014 este martora unui fenomen miraculos. An de an, asistăm la creșterea fondului forestier și, implicit, a suprafeței pădurilor, în ciuda turării la maxim a drujbelor (vezi imaginea din tabel). Până în 2011, statistica oficială oferea date referitoare la suprafața regenerată artificial a pădurilor.
Aceste date au continuat și după acest an, dar, în comunicatele oficiale ale INS, a apărut, în locul acestui indicator, unul nou, și anume suprafața regenerată totală. Pare același lucru, dar nu e, pentru că cifrele celor doi indicatori diferă. În cazul regenerării artificiale, din 1990 până în 2013 (pentru 2014 încă nu sunt disponibile datele), suprafețele totale anuale au scăzut treptat de la un maxim de 25,4 mii ha în 1990, la 10,4 mii ha în 2013. Au existat ani în care valorile au fost mai mari decât în anul anterior, dar trendul general a fost de scădere. În cazul noului indicator, cel al suprafeței totale regenerate, introdus doar în comunicatele INS și nu în seriile de date, valorile pornesc de la 25 de mii ha în 2011 și ajung, la nivelul anului 2014 (pentru anul trecut, la acest indicator sunt date), la 29,5 mii ha. Deci al doilea indicator e de aproape trei ori mai mare decât primul. Adică, cum ar zice românul înfrățit cu codrul, pădurea se reface natural de două ori mai repede decât sădești tu puieți și, ca să nu fim cotropiți de pădure, trebuie să tăiem mai mult.

   Cât de mult tăiem? În ultimii cinci ani, volumul de masă lemnoasă recoltată a fost, în medie, mai mare cu 22,5% decât volumul mediu recoltat în anii `90. Pentru cine nu știe, în anii `90, camioanele cu butuci formau, pe drumurile forestiere, ambuteiaje mai mari decât cele de pe Valea Prahovei într-un weekend aglomerat. Recoltăm, în ultimii cinci ani, mai multă masă lemnoasă și față de anii `00, cu 13% mai exact. Suprafața medie anuală pe care au loc tăieri de regenerare s-a dublat, în ultimii cinci ani, față de anii `90, și a crescut cu 30% față de anii `00. Tăierile rase sunt mai mult decât duble față de anii `90, ca suprafață, și cu 16% mai mari față de media anilor `00 (vezi tabelul din imagine).

   Topul miniștrilor în mandatele cărora s-a tăiat cea mai multă masă lemnoasă e condus de Ilie Sârbu (guv. Năstase și Boc 1), cu peste 68 mil. metri cubi, urmat de Aurel Constantin Ilie (guv. Văcăroiu), cu peste 55 mil. de metri cubi, Romică Tomescu (guv. Ciorbea, Radu Vasile, Isărescu), cu peste 40 mil. metri cubi, Lucia Varga, cu peste 39 mil. de metri cubi și Laszlo Borbely, cu peste 37 mil. de metri cubi (vezi tabelul din imagine). Topul miniștrilor după suprafața de pădure tăiată la ras este condus Ilie Sârbu (aprox. 15 mii ha), Gheorghe Flutur (aprox. 10,5 mii ha), Laszlo Borbely (9,5 mii ha). 

   În anii 1996, 1997 și 1998, recoltarea de masă lemnoasă raportată la hectarul de tăieri totale de regenerare a atins valorile cele mai ridicate (peste 300 metri cubi la hectar) din anii post-decembriști. După această perioadă, până în 2004, valorile de recoltare la hectar au coborât spre 200 de metri cubi. Din 2004 încoace, valorile au coborât spre 170 de metri cubi recoltați la hectar. Recoltarea extensivă din prezent nu vine din grija statului pentru mediu, ci, mai degrabă, din necesitate, parcelele cu pădure deasă fiind tot mai rare.