Harta sumelor primite de la UE

   6,3% reprezintă procentul sumelor primite de la UE sau alți donatori (deci, în cea mai mare parte, de la UE) de către administrațiile locale (consilii județene și primării) în totalul veniturilor de la bugele locale.
În ultimii patru ani, de când aceste sume sunt evidențiate distinct în bugetele locale (înainte de 2011 erau încorporate în capitolul Alte venituri), sumele s-au menținut între 3,36 mld. lei (în 2014) și 4,22 mld. lei (în 2013).
   Administrațiile locale nu reușesc să atragă măcar un miliard de euro anual din totalul pus la dispoziție (vezi tabelul din imagine). Când vine vorba de rata de absobție, guvernul se laudă cu procente de peste 50%, deși media europeană este de 76%. Din 2011 până în 2014, rata de absorbție a crescut de la 2,38% (cât era la sfârșitul lui 2010) la 51,81% (la sfârșitul lui 2014). Până la finalul anului trecut, România încasase efectiv 10,7 mld. de euro. Aproximativ 31% (14,7 mld. lei = aprox. 3,34 mld. euro) din această sumă a mers către administrațiile locale în ultimii patru ani. Raportat la bugetul de stat, sumele  de la UE încasate de administrația centrală au reprezentat anul trecut 8,2% din veniturile totale la bugetul de stat. Cert este că mai avem la dispoziție doar anul acesta pentru a mai atrage restul de sume de până la 19,2 miliarde de euro, cât reprezintă alocarea financiară pentru 2007- 2013. E puțin probabil ca la sfârșitul anului să atingem media europeană de absorbție a fondurilor structurale. 
   La nivel de județe, situația sumelor încasate ne arată diferențe majore între administrații, fie că vorbim de primării, fie că e vorba despre consiliile județene. Primele zece județe după încasările de la UE în ultimii patru ani au atras circa 40% din totalul sumelor (vezi tabelul din imagine). În coada clasamentului, ultimile zece județe au atras doar 10% din totalul sumelor plătite de UE. Între ele sunt 22 de administrații ce-și împart între ele restul de 50%. Iași, Suceava, Bistrița-Năsăud, Cluj și Timiș sunt județele clasate pe primele cinci locuri după sumele primite de le UE. Împreună, aceste județe au încasat în patru ani 3,25 miliarde de lei (22% din suma totală - vezi tabelul din imagine). 
   Ce au în comun Covasna, Teleorman, Buzău, Călărași, Ialomița și Bucucurești? Lene, indiferență, curupție, incompetență, resurse din belșug - toate acestea pot constitui răspunsuri sau doar un singur răspuns în cazul unui cumul de factori. Deși n-are scuze pentru sumele mici atrase, Bucureștiul, măcar, dispune de resurse. În cazul celorlalt județe, sus enumerate, resursele nu abundă. Administrațiile din aceste județe nu au nicio scuză, dar, din păcate, decontul pentru incompetența lor îl va plăti tot populația. Suntem departe de media europeană de absorbție a fondurilor, departe de media veniturilor, a productivității, a nivelului de trai în general, iar o mare parte din județele codașe, cu excepția Bucureștiului, sunt și mai departe de aceste medii. Problema cea mai mare e că administrațiile din  aceste județe nu manifestă nici cel mai mic interes în a reduce decalajele.