Cât de pregătiți suntem dacă Europa intră iar în recesiune?

   Suntem la fel de pregătiți acum ca și la precedenta criză, adică deloc. N-avem infrastructură, mulțumită lui Șova și Rus, n-avem parte de investiții  străine, guvernamentale, de orice fel, avem un grad de îndatorare de trei ori mai mare decât în 2008 și de 1,7 ori mai mare decât în 2009 (39,8% din PIB în feb. 2015, 13,2% din PIB în 2008, 23,2% din PIB în 2009), iar creșterea economică anuală e de trei ori mai mică decât în 2008 (2,8% în 2014 faţă de 8,5% în 2008).
E adevărat, avem un deficit bugetar mai mic, dar o țară fără infrastructură nu se poate dezvolta fără investiții, iar investițiile necesită deficite mai mari. 

   Trăim mai bine în statistici, dar acest trai nu va fi de durată pentru că, la orizont, se arată o nouă criză economică în statele UE. Grecia, fie mai devreme de un an, fie în doi, sau chiar trei ani, va ieși din zona euro și va lăsa multe buze umflate. Rostogolirea datoriilor acestei țări nu a făcut decât să întârzie inevitabilul. S-a mutat o datorie de la niște bănci germane, în principal, la BCE și FMI. Când Grecia va înceta să mai plătească, BCE-ul va propune noi planuri de austeritate, făcându-ne cunoștință cu o nou criză. Orice criză la nivel european ne va afecta direct și mult mai repede decât în urmă cu șapte ani. Exporturile noastre de acum sunt de 1,6 mai mari decât în 2008 (33 mld. euro în 2008, 52 mld. euro în 2014), iar 75% dintre acestea sunt în spațiul intracomunitar. Acesta este doar un aspect, al doilea îl reprezintă expatrierea capitalurilor ca în anul 2009, când, pentru a acoperi gaura lăsată de băncile străine, am fost nevoiți să ne împrumutam de la FMI. Încă o criză de lichidități ca în 2009, și datoria noastră va ținti limita sustenabililății. Toate acestea nu sunt scenarii apocaliptice, ci evenimente ce au o probabilitate ridicată de producere.

   Ce facem în acest timp? Nimic. Guvernul se laudă ca are excedent pe primele patru luni de 5,96 mld. lei (aprox. 1,34 mld. euro). Ce face guvernul cu acest excedent? Așteaptă să vadă cât va fi gaura lăsată de reducerea TVA-ului la alimente, pe lângă cea de la reducerea CAS-ului. Dacă gaura nu va fi mare, poate se vor da niște bani spre investiții, după ce va fi acoperită, dacă, în schimb, va fi mai mare decât se anticipează, atunci rămân investițiile pe altă dată. În tot acest timp, dl Rus va desena hărți, Master Planuri, va angaja jurnaliste cu gene lungi și picioare pe măsură să păzească Master Planul, aproape expirat deja, ca nu cumva să-l fure cineva, și, cu mult tupeu, puțină gramatică și figură de om serios, va mai ține câteva conferințe de presă cu arătătorul în mână. La final, își va da demisia și ne va spune, dacă nu el, atunci vom afla de la fanii lui, că n-a fost lăsat să facă.  

   Economia României e ca o casă fără acoperiș la care încerci să-i mai ridici un etaj. Culmea e că, deși nu e gata, nici acoperită, guvernul se apucă să-i facă deja finisajele. Când va veni furtuna, și va veni, ne vom trezi cu o piscină cu finisaje, cărămizi și guvernanți iresponsabili ce vor da vina pe furtună și pe lipsa acoperișului pe care trebuiau să-l construiască.