Câte din efectivele de animale s-au mai păstrat față de 1990 și unde

  Anul trecut, conform INS, în România existau 2,07 mil. de bovine, 5,04 mil. de porcine, 10,94 mil. de ovine și caprine și 75,5 mil. de păsări. La nivel național, față de 1990, mai avem 38% din efectivele de bovine, 42% din cele de porcine, 73% din efectivele de ovine și caprine și 62% din cele de păsări.

Datele diseminate la nivel de județe se opresc în 2013, pentru 2014 vor apărea, probabil, în a doua jumătate a anului (vezi tabelul din imagine). Față de anul 2013, anul trecut am înregistrat creșteri la bovine (+46, 5 mii capete) și la ovine și caprine ( +486,8 mii capete). Efectivele de porcine au scăzut, față de 2013, cu 138,4 mii de capete și tot de o scădere vorbim și în cazul efectivelor de păsări, numărul acestora scăzând cu 3,933 mil. capete.

   Comparând datele din 1990 cu cele din 2013 - ultimul an în care datele sunt detaliate pe județe și categorii mai multe de animale (vezi datele din tabel), observăm că, doar la efectivele a două categorii, s-a înregistrat un plus față de primul an de libertate, și anume cea a caprinelor,cu un spor de 31%, și a familiilor de albine, cu un spor de 24% (vezi tabelul din imagine). Schimbări au avut loc și la nivel de județe. Astfel, la bovine, în 1990, în primele cinci județe crescătoare intrau Timișul și Bihorul, după Suceava, Botoșani și Iași. Maramureșul și Neamțul (județele ce erau în 2013 în top - vezi harta din imagine) erau la acea dată pe locurile 14 și 13 după efectivele de bovine. În cazul efectivelor de porcine, județe precum Ialomița, Călărași și Dolj au dispărut din top 5. O altă surpriză este clasamentul primelor județe după efectivele de ovine din 1990. Constanța, Timiș, Botoșani, Iași și Vaslui erau județele cu cele mai mari efective. Sibiul, ocupantul locului doi din 2013, era la acea dată pe locul 17. În cazul efectivelor de cabaline, Sălajul a căzut de pe primul loc, în 1990, până pe locul 40, în 2013, rămânând cu cu 6.400 de cai din 57,3 mii, cât avea în 1990. Scăderea efectivelor de cabaline nu este atât de spectaculoasă, la nivel național  fiind doar de 18% între 1990 și 2013. Județele fruntașe din prezent (vezi harta din imagine) au înregistrat creșteri ale efectivelor. Majoritatea cailor (86%) sunt cai de muncă, iar lipsa de tractoare e suplinită de cai. București-Ilfov a înregistrat cea mai mare diminuare a efectivelor de păsări. În 1990, București-Ilfov era pe locul 2 pe țară, cu un efectiv de 5,25 mil. de capete de pasări, în 2013, efectivul este de zece ori mai mic (525 mii), iar locul ocupat este 40 (penultimul).

   Zootehnia românească nu și-a revenit după șocurile economiei tranziție și, mai apoi, a celei de piață. În domeniul culturii plantelor lucrurile s-au mai mișcat, mai ales în ultimii ani. Problema actuală a structurii agriculturii românești este debalansarea celor două ramuri. Efectele acestei debalansări se văd în balanța comercială. Exportăm prea multe cereale pe care le-am putea folosi la dezvoltarea sectoriului zootehnic. Vindem ieftin și cumpărăm scump - așa poate fi rezumat mecanismul exportului de materii prime agricole și al importului de alimente.