Întrebați un om flămând dacă e de acord să-i iei jumătate din colțul de pâine pe care-l mai are? Oare o fi de acord? Tsipras îi întreabă pe greci dacă vor pensii tăiate, taxe mărite și rămânerea în zona euro. Nu, nu, da - acestea vor fi răspunsurile grecilor la pensii tăiate, taxe mărite și rămânerea în zona euro. Foarte concludente răspunsuri, nu? De ce face Tsipras asta?
Pentru că e un demagog de profesie. A câștigat alegerile printr-un discurs demagogic, promițându-le grecilor că vor termina cu politicile de austeritate. Știa că nu e adevărat, dar și-a construit toată campania în jurul acestei promisiuni. Acum câteva zile, părea că se va ajunge la un acord. Totul s-a schimbat când Alexis a băgat poporul și consultarea lui în ecuație. Poate părea o mișcare legitimă, dar, în realitate, e un model slinos de demagogie. Poporul n-a fost consultat când s-au făcut datoriile uriașe, nici când s-a acceptat constituirea troicii pentru preluarea datoriei de la privați (bănci private), la instituțiile europene. Olandezul, belgianul, finlandezul sunt supărați pe greci, dar nu realizează că tot mecanismul troicii (Comisia Europeană, BCE și FMI) n-a fost pus la punct pentru a salva Grecia, ci pentru ca niște bănci private, în mare parte, germane, franceze, să iasă din ecuația datoriilor Greciei. Acum că au ieșit și datoria a fost preluată de instituții, problema menținerii în viață a Greciei e trecută pe planul doi.
Tsipras știa acest lucru încă din campania electorală, dar s-a înhămat la plug și a arat tarlaua demagogiei cu supralicitare de promisiuni. Cei care au pierdut alegerile în ianuarie n-au avut demagogia lui. Acum, se comportă ca un electron fără orbită. Mișcările browniene ale lupilor tineri de la Atena ne arată că nu prea poți face borș rusesc cu cârnați nemțești, sau poți, dar riști să faci o indigestie severă. La referendumul de pe 5 iulie, cele două Grecii, pentru că Grecia e formată din două țări - Grecia celor două mari orașe - Atena și Salonic și restul Greciei, vor vota că vor să le fie bine și că nu vor să le fie rău. Deci, nu vor dori austeritate, dar vor vrea să rămână în zona euro. După vot, vor da iama în bănci să mai scoată ceva euro pentru a mai umple salteaua. De un an de zile, grecii stau pe o comoară, la propriu. Fiecare saltea grecească e îndesată cu euro scoși din bănci și euro ce trebuiau să ajungă la buget. Nimeni nu-și mai ține banii la bancă și nimeni nu mai dă un euro la stat. În condițiile date, falimentul e o chestiune de când și nu de dacă, indiferent de ajungerea sau nu la un acord pentru restul de tranșe.
Falimentul Greciei va pune cruce carierei lui Tsipras. După el, e posibil să vină rândul Zorilor Aurii. Atunci, nu vom mai vorbi de referendumuri, neo-naziștii nu se încurcă cu chestiuni mărunte de genul acesta. Europa ce vrea să dea o lecție Greciei va primi ea însăși o lecție, prin ascensiunea extremiștilor.
Pentru că e un demagog de profesie. A câștigat alegerile printr-un discurs demagogic, promițându-le grecilor că vor termina cu politicile de austeritate. Știa că nu e adevărat, dar și-a construit toată campania în jurul acestei promisiuni. Acum câteva zile, părea că se va ajunge la un acord. Totul s-a schimbat când Alexis a băgat poporul și consultarea lui în ecuație. Poate părea o mișcare legitimă, dar, în realitate, e un model slinos de demagogie. Poporul n-a fost consultat când s-au făcut datoriile uriașe, nici când s-a acceptat constituirea troicii pentru preluarea datoriei de la privați (bănci private), la instituțiile europene. Olandezul, belgianul, finlandezul sunt supărați pe greci, dar nu realizează că tot mecanismul troicii (Comisia Europeană, BCE și FMI) n-a fost pus la punct pentru a salva Grecia, ci pentru ca niște bănci private, în mare parte, germane, franceze, să iasă din ecuația datoriilor Greciei. Acum că au ieșit și datoria a fost preluată de instituții, problema menținerii în viață a Greciei e trecută pe planul doi.
Tsipras știa acest lucru încă din campania electorală, dar s-a înhămat la plug și a arat tarlaua demagogiei cu supralicitare de promisiuni. Cei care au pierdut alegerile în ianuarie n-au avut demagogia lui. Acum, se comportă ca un electron fără orbită. Mișcările browniene ale lupilor tineri de la Atena ne arată că nu prea poți face borș rusesc cu cârnați nemțești, sau poți, dar riști să faci o indigestie severă. La referendumul de pe 5 iulie, cele două Grecii, pentru că Grecia e formată din două țări - Grecia celor două mari orașe - Atena și Salonic și restul Greciei, vor vota că vor să le fie bine și că nu vor să le fie rău. Deci, nu vor dori austeritate, dar vor vrea să rămână în zona euro. După vot, vor da iama în bănci să mai scoată ceva euro pentru a mai umple salteaua. De un an de zile, grecii stau pe o comoară, la propriu. Fiecare saltea grecească e îndesată cu euro scoși din bănci și euro ce trebuiau să ajungă la buget. Nimeni nu-și mai ține banii la bancă și nimeni nu mai dă un euro la stat. În condițiile date, falimentul e o chestiune de când și nu de dacă, indiferent de ajungerea sau nu la un acord pentru restul de tranșe.
Falimentul Greciei va pune cruce carierei lui Tsipras. După el, e posibil să vină rândul Zorilor Aurii. Atunci, nu vom mai vorbi de referendumuri, neo-naziștii nu se încurcă cu chestiuni mărunte de genul acesta. Europa ce vrea să dea o lecție Greciei va primi ea însăși o lecție, prin ascensiunea extremiștilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu