De la Mica Unire și până în 1862 nu trecuseră decât trei ani, deci putem spune că situația din 1859 nu era cu mult diferită din punct de vedere economic decât cea existentă trei ani mai târziu. Anul 1862 este anul pentru care există date statistice care au permis calcularea productivității economice la nivelul tânărului stat român.
Conform calculului realizat de dl Victor Axenciuc în lucrarea „Produsul Intern Brut al României 1862 - 2000 Serii statistice seculare și argumente metodologice”, PIB-ul pe locuitor din Principatele Unite era de 563 USD (USD calculat la paritatea prețurilor de cumpărare a anului 2000). 19 ani mai târziu, în 1881, anul proclamării Regatului României, PIB-ul național era mai mare cu aproape un miliard de USD (3,22 mld. USD PPP 2000 față de 2,26 mld. USD PPP 2000 în 1862 - vezi tabelul din imagine), iar PIB-ul pe locuitor era cu 24% mai mare (697 USD PPP 2000 față de 563 USD PPP 2000).
Conform calculului realizat de dl Victor Axenciuc în lucrarea „Produsul Intern Brut al României 1862 - 2000 Serii statistice seculare și argumente metodologice”, PIB-ul pe locuitor din Principatele Unite era de 563 USD (USD calculat la paritatea prețurilor de cumpărare a anului 2000). 19 ani mai târziu, în 1881, anul proclamării Regatului României, PIB-ul național era mai mare cu aproape un miliard de USD (3,22 mld. USD PPP 2000 față de 2,26 mld. USD PPP 2000 în 1862 - vezi tabelul din imagine), iar PIB-ul pe locuitor era cu 24% mai mare (697 USD PPP 2000 față de 563 USD PPP 2000).
La moartea lui Carol I în 1914, Regatul României avea o economie de 3,6 ori mai mare decât în 1862, iar PIB-ul pe locuitor era de 1,87 ori mai mare (1.054 USD PPP 2000 față de 563 USD PPP 2000 - vezi datele din imagine). În jumătate de secol, economia crescuse treptat, fără întreruperi, ajungând la un PIB de 8,19 mld. USD (creșterea este reală, deoarece raportarea este făcută la dolar la paritatea puterii de cumpărare a anului 2000).
România Mare a anului 1920 corespundea unei economii totale mai mari, de 11,82 mld. USD, dar unei populații cu 28% mai slab productivă decât cea din Vechiul Regat (761 USD PPP 2000 față de 1.054 USD PPP 2000 în 1914). Epoca interbelică a corespuns unei dublări a PIB-ului național (de la 11,82 mld. USD PPP 2000 la 23,19 mld. USD PPP 2000 în 1939) și unei creșteri cu 53% a PIB-ului pe locuitor (vezi tabelul din imagine). La mijlocul perioadei, la începutul anilor `30, economia a intrat în recesiune, influențată fiind de ceea ce se întâmpla pe plan mondial (PIB-ul pe locuitor din 1933 era mai mic cu 8% față de cel din 1926 - vezi datele din tabel).
După al doilea război mondial, economia națională a ieșit mult mai slăbită, PIB-ul pe locuitor scăzând cu 21% (de la 1.164 USD în 1939 la 923 USD în 1944), pentru ca, doi ani mai târziu, în 1946, în urma unui an dezastros pentru agricultură, PIB-ul pe locuitor să scadă cu încă 34%. Această scădere poate fi pusă și pe seama despăgubirilor de război pe care România era obligată să le plătească către URSS. 611 USD PPP 2000 era cel mai jos nivel la care ajunsese în secolul XX PIB-ul pe locuitor. Recuperarea pierderii de productivitate față de perioada interbelică s-a făcut relativ repede, patru ani mai târziu, în 1950, PIB-ul pe locuitor fiind mai mare decât cel înregistrat în 1939 (1.342 USD PPP 2000 față de 1.164 USD PPP 2000 - vezi datele din tabel).
Perioada comunistă din România poate fi caracterizată ca una de creștere economică, întreruptă de o sincopă la începutul anilor `80, când România a intrat pentru scurt timp în incapacitate de plată. Între 1950 și 1989, PIB-ul național a crescut de zece ori (de la 21,89 mld. USD PPP 2000 la 224,38 mld. USD PPP 2000), iar productivitatea exprimată prin PIB-ul pe locuitor a crescut de șapte ori (vezi datele din imagine). Este, fără îndoială, cel mai mare avânt al economiei de până atunci. Nu discutăm despre aspectele sociale, ideologice, ci despre faptul că, la nivel macro, economia a crescut într-un ritm mult mai susținut decât în perioada antebelică și interbelică.
Scăderea economică din anii `90, începută din 1989 (vezi datele din tabel), a avut două vârfuri de criză. Primul vârf a fost în anii 1992 - 1994, urmați de o ușoară creștere, iar al doilea vârf al crizei a venit în anii 1998 - 1999. În anul 2000, România avea un PIB național mai mic cu 21% față de 1989 (177,97 mld. USD PPP 2000 față de 224,38 mld. USD PPP 2000). După anul 2000, datele sunt prelucrate după aceeași metodologie pentru a avea un nivel comparativ constant între ani. România anului 2014 are un PIB național de 2,65 ori mai mare decât cel existent în anul 2000, iar productivitatea pe român e de aproape trei ori mai mare (vezi datele din imagine).
După analiza datelor, rezultă că economia a crescut cel mai mult în perioada postbelică. Chiar dacă această perioadă s-a suprapus pe regimul comunist, creșterea de zece ori a economiei naționale și de șapte ori a PIB-ului pe cap de locuitor între 1950 și 1989 e de departe cea mai mare creștere dintre perioadele analizate. Pe perioadă scurtă de timp (sub 15 ani), cea mai spectaculoasă creștere de PIB pe locuitor s-a înregistrat între 2000 și 2014 (2,98 ori), creștere ce a depășit perioada 1964 - 1979 (2,88 ori). Din 1862 până în 1961, deci aproape un secol, PIB-ul pe locuitor a crescut de cinci ori (de la 563 USD PPP 2000 la 2.813 USD PPP 2000). Din 1961 până în 2014, creșterea a fost de 8,4 ori (vezi datele din imagine). Drumul spre recuperarea decalajelor istorice față de vest a mers mai bine în ultima jumătate de secol, când România s-a scăldat între est și vest, decât atunci când România a avut, timp de opzeci și ceva de ani, ca unică opțiune, vestul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu