Cum a evoluat producția agricolă în ultimii 65 de ani

   6,23 de milioane de români, reprezentând 74,3% din populația ocupată în economia României anului 1950, produceau un sfert din producția de anul trecut de cereale, jumătate din producția de cartofi, mai puțin de jumătate din producția de carne și lapte și puțin peste o șesime din producția de ouă (datele pentru producția de carne, lapte și ouă sunt aferente anului 2013, pentru 2014, INS-ul n-a publicat datele - vezi datele din imagine).
   Între 1950 și 1980, mecanizarea agriculturii și extinderea exploatațiilor pe suprafețe mari în urma cooperativizării au condus la o creștere semnificativă a principalelor producții. În 1980, România avea o producție de cereale boabe de aproape patru ori mai mare decât în 1950 (19,4 mil. tone față de 5,1 mil. tone - vezi datele din imagine). Parcul de tractoare a crescut de 11 ori, iar suprafața amenajată pentru irigații a crescut de mai mult de 23 de ori. Producția de carne a crescut de patru ori, iar cea de lapte și de ouă, de mai bine de două, respectiv cinci ori. Aproape un deceniu mai târziu, în 1989, producțiile înregistrate de agricultura românească, conform Anuarului statistic din 1990, erau inferioare la majoritatea componentelor (vezi tabelele din imagine), deși parcul de tractoare crescuse, la fel și suprafața amenajată pentru irigații. România trecuse printr-un deceniu în care orice se producea și putea fi exportat, lua calea intreprinderilor de comerț exterior pentru achitarea datoriei, care ajunsese la nivelul de 10,4 mld. USD în 1981. Toate sacrificiile populației pentru plata anticipată a unei datorii ce nu depășea 25% din PIB-ul de la acea dată (în prezent datoria e de aproape 39% din PIB) s-au acumulat, ducând la revolta din 1989. România ieșea din era comunistă cu o populație ocupată în agricultură de 3,06 milioane, față de 6,23 milioane, cât era în 1950, și cu un aport al agriculturii la PIB-ul național de 15% (PIB-ul fiind de 800 mld. lei sau 53,6 mld. $). Visul lui Ceaușescu de a deveni o țară industrial - agrară se împlinise, atâta timp cât aportul industriei la PIB era de trei ori mai mare decât al agriculturii. 

   Primul an de libertate a corespuns unor producții vegetale și animale mai mici decât în anul 1989 (vezi datele din imagine), dar apropiate ca valoare. Numărul tractoarelor a scăzut brusc, de la 151 de mii la 127 de mii. Explicația poate fi pusă pe seama raportărilor triumfale din anii comunismului, în care o bucată de tractor era trecută drept un tractor întreg, pentru a da bine în raportări. Până în 1997, INS-ul nu oferă date despre suprafața amenajată pentru irigații. În 1997, primele cifre nu diferă cu mult față de 1989. Nici cele din prezent nu diferă cu mult (3,14 mil. ha în 2013 față de 3,2 mil. ha în 1989). Nu știu ce se mai înțelege prin amenajat, dar realitatea că doar în jur de 150 mii ha au fost irigate efectiv în 2013 ne spune că amenajarea există doar în raportările administrațiilor locale, situația din teren fiind diferită.

   La mai bine de un deceniu după revoluție, în 2000, producțiile vegetale și de produse animaliere scăzuseră semnificativ, cu excepția producției de struguri și a celei de lapte (vezi datele din imagine). România anului 2000 avea o populație ocupată în agricultură de 3,57 milioane. Ne întorsesem în timp pe la mijlocul anilor `70. Parcul de tractoare crescuse, populația ocupată crescuse semnificativ, dar producțiile erau net inferioare. Fărâmițarea terenului după 1990 își arăta „roadele”. 

   Treisprezece - paisprezece ani mai târziu, în funcție de datele INS, agricultura românească e pe plus doar la unele capitole față de anii `80. Avem mai puțină populație ocupată în agricultură, 2,38 milioane în 2013 față de 3,09 milioane în 1980 și 3,06 milioane în 1989, dar suntem și mai puțini (19,9 mil. locuitori - populație rezidentă în 2014, față de 23,1 mil. locuitori - populație stabilă în 1989 și 22,2 mil. locuitori - populație stabilă în 1980). Avem cu 40 de mii mai multe tractoare (191 mii în 2013, față de 151 mii în 1989 - vezi datele din imagine). Produceam mai multe cereale, plante oleaginoase și legume în 2014 decât în 1989. Produceam, în 2013, mai puțină carne, lână și ouă față de 1989. Doar producția de lapte a crescut. 

   Agricultura din prezent produce mai puțin decât în perioada comunistă. De vină pentru acestă situație e, în primul rând, fărâmițarea terenurilor și lipsa unei atitudini cooperatiste din partea micilor producători. În România anului 2014, agricultura a avut o pondere în PIB de 4,7%, aceasta traducându-se în 9,35 mld. USD la cursul de schimb de anul trecut. În 1989, procentul de 15% din PIB, deținut de agricultură, era echivalent cu 8 mld. USD. Dacă ținem cont de devalorizarea dolarului (1 dolar din 1989 = 1,91 dolari din 2014), cele 8 mld. USD ar echivala cu 15,35 mld. în 2014. Avem, în prezent, o agricultură ce funcționează la 60% din capacitatea lui 1989. E loc de mult mai bine.