Consumul anual de alimente pe locuitor, de la Ceaușescu la Băsescu

   Consumul mediu anual de produse alimentare pe locuitor se calcula și înainte și după anul 1990 cu aceeași metodologie statistică, conform Anuarului Statistic al României din 1990 și metodologiei din prezent folosită de INS (consumul era calculat ca disponibil de consum).

Pentru anul 2014, date nu sunt încă disponibile, decât la nivel de consum mediu lunar pe gospodării și persoane, date care se calculează după o altă metodologie (datele aferente consumului anual pe locuitor vor fi făcute publice, probabil, spre finalul anului).

   Când consumau mai mult românii? Conform datelor din Anuarul Statistic al României din 1990 și a ultimelor date de la INS, un român din 2013 consuma anual cu 120% mai mult lapte și produse din lapte, cu 110% mai multe fructe, cu 75%  mai multă carne și cu 16% mai puține cereale și produse din cereale, decât un român din 1970 (vezi tabelul din imagine). Față de 1980, românii din 2013 consumau anual mai puțină carne (54,4 kg  față de 62 kg), mai puțin zahăr și produse din zahăr (21,1 kg față de 28,2 kg) și mai puține cereale și produse din cereale (aici intrând pâinea, pastele făinose, făina de grâu și porumb, etc.). Penuria de alimente instalată la sfărșitul anilor `80 se observă și în statisticile vremii, statistici făcute publice în 1990 (din acest motiv pot fi considerate ca fiind nearanjate). Un român din anul 1989 consuma anual mai puțin cu 11,8 kg de carne și produse din carne anual față de unul din 1980, dar cu 22,3 kg mai mult față de anul 1970. Consumul cartofilor, legumelor și fructelor crescuse în 1989, față de 1980 (vezi tabelul din imagine), dar scăzuse consumul de alimente cu valoare energetică și nutritivă ridicată (carne, ouă, lapte). Față de 1989, un român din 2013 consuma mai puțin doar zahăr și produse din zahăr.

   Primul an de după revoluție, 1990, înregistrează o creștere semnificativă a consumului de carne, lactate, ouă și produse zaharoase. Consumul de cartofi, legume și cereale a scăzut față de 1989. Cinci ani mai târziu, în plin avânt al tranziției, consumul de carne, grăsimi, zahăr, ouă scăzuse atât față de anul 1990, cât și față de 1989 (vezi tabelul din imagine). România era din nou la cură, doar că de data aceasta lipseau banii și nu produsele de la raft. Cura a ținut până în anul 2000, când consumul de carne a atins minimul anilor post-decembriști, fiind cu 7,3 kg mai mic decât în 1989 și cu 19,1 kg mai mic decât în 1980 (vezi datele din tabel). Românii s-au abținut de la carne mai mult pe timpul lui Iliescu (mandatul 1992 - 1996) și Constantinescu, decât pe timpul lui Ceaușescu.

   În ajunul crizei, în 2008, românii consumau anual cu 31% mai multă carne decât în 1989 și cu 54% mai mult decât în anul 2000. Anul de vârf al consumului de carne a fost atins în 2009, când românii făceau rezerve, probabil, pentru criza ce avea să urmeze anul următor, odată cu tăierea salariilor din 2010. Consumul maxim de carne sau produse din carne, din 1970 până în 2013, a fost atins în 2009, an în care consumul pe locuitor a fost în medie de 67,3 kg. Consumul de ouă cel mai ridicat a avut loc în 2004 (292 de ouă), an anterior isteriei gripei aviare din 2005 („Mulțumim”, dle Flutur!!!). Anul 2008 a corespuns consumului maxim de lapte și produse lactate (vezi tabelul din imagine). Consumul de grăsimi vegetale și animale (aici intrând uleiuri, margarine, unt, etc.) a fost atins în 2010. Consumul de zahăr și produse din zahăr a atins nivelul maxim în 2006 (29,5 kg). Nici consumul maxim de cereale și produse din cereale n-a atins maximul înainte de 1989, ci în anul 2002, când a atins valoarea de 170,7 kg pe locuitor. Toate grupele de alimente analizate au atins consumul maxim în perioada post-decembristă, multe dintre ele după anul 2004. Deci, românii consumau mai mult pe timpul lui Băsescu decât pe timpul lui Ceaușescu, cu amendamentul că, pe timpul tranziției lui Iliescu și Constantinescu (anii 1994 - 2000), românii erau îndreptățiți să fie nostalgici după Nea`Nicu.