De ce n-ar trebui să ne îngrijoreze cota de refugiați alocată României

   Peste 6.351, 1.785, 4.646 - sunt câteva cifre vehiculate pe axa București - Bruxelles în ultimile săptămâni. Pâna acum, granița României a fost forțată de fratele unui sirian, pus rapid la pământ și expediat înapoi în Bulgaria de vajnicii vameși români. În afară de tirurile cu țigări de contrabandă, de vameșii noștri, nici pasărea-n zbor nu scapă.
   De la Bruxelles, madame Juncker, scuze Merkel, de fapt, Juncker - purtătorul de cuvânt al dnei Merkel, ne dă cu miile de imigranți, viitori refugiați, dacă chiar se va dovedi că sunt refugiați, de parcă i-ar avea deja ascunși într-o valiză, și de acolo îi va scoate teancuri, ca să-i putem lua și pune în centrele noastre de refugiați. Parcă-l și văd pe Juncker cum fuge prin Berlin cu o plasă de fluturi după vreun Ahmed.

   Eu zic să-i lăsați să vină. Cînd vor vedea ce „posibilități” de dezvoltare personală are de oferit spatiul carpato - danubiano - pontic, în traducere, țara lui Verestoy - cel ce ne-a dezvăluit Carpații, așa cum mama orogeneză i-a făcut, Bunea Stancu - cel ce ne-a arătat că de la Brăila, Dunărea devine maritimă și ghiolbănia e mai adâncă ca Groapa Marianelor, și a cuplului maritim Mazăre & Nicușor - cei doi sireni ai spumei șpăgii, deci când vor vedea oportunitățile de aici, cât credeți că vor sta refugiații? În UE suntem pe penultimul loc în privința salariului minim (217 euro în 2014  - vezi harta din imagine). Sunt țări non-UE de pe ruta imigranților ce au salarii minime mai mari ca la noi (Turcia - 424 euro, Serbia - 235 euro), iar între noi și rută stă Bulgaria, țară cu posiblități de dezvoltare și mai „ofertante” decât ale noastre. Deci, dacă vreun imigrant/refugiat vrea să-și facă un viitor aici, atunci trebuie să stea la coadă ca și noi ceilalți. 

   Ce șanse are un imigrant/refugiat să intre în categoria populației amenințate cu riscul de sărăcie sau excluziune socială în România? Mari, în clasamentul statelor UE suntem, ca de obicei, pe penultimul loc, cu 40,4% din populația țării amenințată cu riscul de sărăcie sau excluziune socială, adică cu venituri inferioare pragului de sărăcie, în stare de deprivare materială severă, și ducându-și traiul într-o gospodărie cu o intensitate a muncii redusă (acestea sunt cele trei condiții ale statisticii Eurostat pentru a intra în această categorie). În spatele nostru, tot ca de obicei, e Bulgaria, cu 48% din populație aflată în risc de sărăcie și excluziune socială (vezi tabelul din imagine). Nici Grecia nu stă cu mult mai presus, la ei riscul fiind de 35,7%, și vedem cum fug imigranții de la ei. De la turci n-avem date, dar e de presupus că e mai nasol ca la greci, distribuția veniturilor fiind mult mai polarizată decât în Grecia. Chiar dacă în Turcia și Grecia sunt salarii mai mari decât în România și Bulgaria și au un risc de sărăcie mai mic (cel puțin Grecia, pentru că de Turcia nu știm, doar presupunem), imigranții nu vor să rămână cu nici un chip în aceste țări. Atunci de ce ar vrea să rămână în România mai mult de o iarnă? Eu nu cred că vom putea prelua fizic pe cineva care țipă cât îl țin bojocii - Germany! A doua zi după ce vor vedea ce le „oferim”, se vor încolona și vor fugi mâncând pământul spre Germany. 
   Cât vom primi de la UE ajutor pentru imigranții/refugiații găzduiți? Fiecare euro acordat de UE valorează circa 1,84 euro în prețurile românești (vezi nivelul comparativ al prețurilor din imagine). În Germania, același euro valorează 98 eurocenți, în Suedia valorează 80 de cenți, în Italia la fel, că tot am auzit că Papa înfiază o familie de refugiați, deși, la câți bani are Vaticanul, i-ar putea lua pe toți. Ne vor acorda ajutor pe emigrant în funcție de nivelul prețurilor sau peste tot va fi la fel? Sunt întrebări care trebuie lămurite, pentru că vom primi imigranți/refugiați, indiferent dacă vor fi 1.785 sau 4.676.
    Câți emigranți își permite să țină România? Conform autorităților noastre, vom primi 1.785, conform lui Juncker, vom primi, pe lângă aceștia, încă 4.646, deci 6,431 de imigranți/refugiați (număr apropiat de cifra de 6.351 propusă de Comisia Europeană). Dacă UE ne va acorda un ajutor de o mie de euro pe refugiat, și noi îi vom accepta pe toți cei 6.431, asta ar însemna 6,431 milioane de euro. România ar trebui să mai vină cu încă de trei ori acestă sumă pentru a pune la punct infrastructura. Deci, ne-ar costa doar 20 de milioane de euro doar infrastructura, iar întreținerea lor ne va mai costa cel puțin încă 10 - 15 milioane de euro. Am ajunge așadar la o sumă de 30 - 35 de milioane de euro pe an. Efortul României nu e mare, ținând cont și de faptul că dragoste cu de-a sila nu se poate, adică nu-i vom putea ține mult timp pe aici. E greu de crezut că vor dori să stea aici, să lucreze pe salarii de 200 și ceva de euro pe lună și să spere că se vor realiza. Cred că ar trebui să punem mai multe condiții politice, de genul aderării la Schengen, de genul să nu ni se mai scoată ochii cu emigranții noștri, și să ne acceptăm calmi cota. Cred că acum avem ocazia să obținem mai multe avantaje politice dacă jucăm bine cartea și acceptăm cota, decât dacă vom juca ceardaș cu Orban. Pe termen mediu, dacă, Doamne ajută! nu ne lovește bunăstarea, și nu e cazul,  din cei 6.431 de imigranți/refugiați nu va mai rămâne mare lucru, fiindcă ținta lor e Germany!.