Guvernul a achitat împrumutul de la FMI, dar datoria guvernamentală a crescut cu ...

   2,38 miliarde de euro, atât a achitat guvernul din împrumutul FMI, din 2012 încoace, dintr-un total de 2,5 mld. euro (vezi tabelul din imagine). Cea mai mare parte a împrumnutului a fost achitată de către BNR.

Din cele aproape 20 de mld. euro contractați în 2009 după acordul cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, guvernul, prin Ministerul Finanțelor, va avea tranșe de plătit până în 2023, suma totală ridicându-se la 9,72 mld. euro, restul fiind plătit de BNR. Conform situației serviciului datoriei către FMI, UE și BIRD de pe site-ul Ministerului Finanțelor, anul acesta guvernul încheie achitarea către FMI și începe plata ratelor principale la împrumutul de la UE (vezi tabelul din imagine), pînă acum plătind doar dobânzi. Suma totală plătită de guvern în contul datoriei UE e de 6,09 mld. euro. Ratele împrumutului de la Banca Mondială (BIRD) vor începe din 2022, până atunci plătim doar dobânzi și comisioane.

   Victor Ponta se laudă că a achitat împrumutul la FMI. Celor 2,38 mld. euro (10,5 mld. lei), plătite FMI-ului din 2012 încoace, le corespund o creștere a datoriei guvernamentale totale (directă și garantată - vezi tabelul din imagine) cu 47 mld. lei. Datoria guvernamentală directă a crescut în aceeași perioadă cu 45,6 mld. lei. Chiar dacă am lua în calcul toate tranșele plătite în contul împrumuturilor la FMI, UE, BIRD, din 2012 până la sfărșitul lui 2015, ce totalizează 4,5 mld. euro (20,1 mld lei la cursul mediu din anii respectivi) suma este de mai puțin de două ori mai mică. Deci, tranșelor principale din împrumutul contractat de la FMI din 2012 (până în 2012, s-au plătit doar dobânzi), le corespunde o creștere a datoriei guvernamentale directe cu 45,6 mld. lei, deși datoria era de 10,5 mld. lei (2,38 mld. euro).

   Pe ce s-au dus acești bani? S-au dus în investiții sau în salarii? Investițiile (aferente cheltuielilor de capital din bugetul consolidat) au scăzut de la 19,3 mld. lei în 2012, la 17,2 mld. lei în 2014 și 5 mld. lei pentru primele șapte luni ale anului curent. Salariile (cuprinse în capitolul cheltuieli de personal al bugetului consolidat) au cresut de la 40,8 mld. lei în 2012, la 50,4 mld. lei în 2014 și 29,6 mld. lei în primele șapte luni ale anului curent. Deci, unei creșteri a cheltuielilor de personal (salarii, în mare parte) de peste 10 mld. lei din 2012 până în 2015 (anul acesta cheltuielile vor fi, cel mai probabil, mai mari ca anul trecut, dacă ținem cont de situația pe primele șapte luni) îi corespunde o scădere a cheltuielilor de capital (investiții) de peste 5 mld. lei (dacă ținem cont de cifrele pe primele șapte luni). De unde iei restul? Răspunsul îl dă creșterea datoriei publice. Ne împrumutăm, nu ca să creștem economic prin investiții, ci ca să creștem salarii, iar acest proces o să ne coste. Investiția presupune sacrificarea unui prezent pentru un viitor mai bun. Ceea ce face guvernul e să creeze un prezent mai bun fără nicio perspectivă, ba din contră.

   Guvernul plătește datoriile făcute în 2009, dar nu se sfiește să facă altele noi. Doar că, de data aceasta, BNR-ul nu va mai returna cea mai mare parte a împrumutului, ci Ministerul de Finanțe. Când te poți împrumuta ieftin, cum e situația actuală a guvernului, te împrumuți să faci ceva cu banii, nu să crești salarii și, implicit, consumul, până la o nouă ajustare precum cea din 2009. Definiția nebuniei e să faci mereu același lucru și să aștepți rezultate diferite.