Economia României va înregistra la sfârșitul anului în curs o creștere economică cumulată de 12,89% față de anul 2010, dacă previziunile Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) se adeveresc. După aterizarea bruscă a economiei din 2009 și 2010, din 2011 economia e pe un trend de creștere, avansul PIB-ului din ultimii trei ani fiind 0,6%, 3,4% și 2,8%.
Pentru anul în curs, CNP ia în calcul o creștere economică de 3,3%, cifră realistă dacă ținem cont de creșterea de 4,3% de pe trimestrul I față de același trimestru al anului 2014.
La nivel de județe, conform datelor CNP, din 2010 până în 2015, inclusiv, cel mai mare avans al economiei s-a înregistrat în Hunedoara și Ilfov (36,18%, respectiv 32,44% - vezi datele din tabel). 22 de județe din 41 plus Bucureștiul vor înregistra creșteri economice cumulate, între 2010 și 2015, mai mari decât avansul economiei naționale per ansamblu (12,89% - vezi tabelul din imagine). După criza din anii 2009 și 2010, economia s-a resetat și se observă o creștere a unor județe mai slab dezvoltate economic, cu ritmuri superioare celui de la nivel național. Observăm astfel că județe mai sărace, precum Vasluiul (+20,29%), Oltul (+21,81%), Sălajul (+20%), Hunedoara (+36,18%), înregistrază creșteri cumulate mai mari decât unele județe considerate vedete ale economiei, precum Argeș (-0,11%), Timiș (+6,04%), Sibiu (+8,75%).
Scăderi economice cumulate se înregistrează în județele Argeș (-0,11%) și Gorj (-0,59%). Creșteri mici cumulate se înregistrază, conform CNP, în județele Mehedinți (0,28%), Giurgiu (1,42%), Tulcea (2,62%), Harghita (4,25%) și Timiș (6,04% - vezi tabelul din imagine). La nivel de regiuni, din 2010 până în prezent, cele mai mari creșteri cumulate se înregistrează în regiunile Centru (+16,85%), Nord - Est (+15,55%) și Vest (+14,23%). La polul opus se află regiunile Sud și Sud-Vest Oltenia, cu creșteri de 7,02%, respectiv 10,08%.
Harta creșterilor economice cumulate ne arată o împărțire a evoluției din județele dezvoltate economic. Pe de o parte se observă o încetinire a ritmului de creștere economică în Argeș, București, Timiș, Sibiu, Prahova (vezi harta din imagine), iar, pe de altă parte, unele județe dezvoltate înregistrează ritmuri de creștere susținută, aici încadrându-se Ilfovul, Constanța, Brașovul, Clujul. Se observă, de asemenea o revenire a economiei din județele cu o economie mai puțin dezvoltată, ca Vaslui, Sălaj, Hunedoara, Olt, Maramureș, Caraș-Severin. La nivel regional, județele din nordul Olteniei, nodul Munteniei și trei din regiunea Sud-Est (Galați, Brăila și Tulcea) sunt zone cu o creștere economică redusă. La polul opus se află județele din Nord-Est, în această zonă creșterea economică cumulată a fost peste media națională în cinci din șase județe, Bacăul fiind județul cu o creștere mai redusă.
Mulți ar argumenta că un punct procentual din economia județului Timiș e aproape cinci ori mai mare decât un punct procentual din Vaslui, iar creșterea procentuală din Vaslui poate fi asemănată cu creșterea unui fir de păr în plus în cazul unui chel cu un fir de păr. Procentual, sporul e de 100%, în realitate, chelul rămâne tot chel. Problema e că economia Timișului față de media europeană e cam de tot atâtea ori mai slabă cât e cea a Vasluiului față de cea a Timișului, iar Timișul, și România, în general, nu-și permite să încetinească ritmul, dacă vrea să reducă din decalajele de dezvoltare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu