Bucureștiul e piatra de moară a comerțului exterior. Toate județele ce-au realizat excedent comercial în 2014 nu au putut contrabalansa deficitul comercial cauzat de capitală. Același lucru este valabil și pentru primul semestru a anului curent.
Cine, în afară de București, ne mărește deficitul comercial?
Dacă Bucureștiul, de unul singur, are un deficit comercial cu 28,7% mai mare decât cel înregistrat la nivel național (7,79 mld. euro față de 6,05 mld. euro - vezi datele din imagine), următoarele patru județe însumează, conform datelor INS, un deficit de 4,94 mld. euro pe anul trecut, adică de 81,7% din deficitul național. În primul semestru din anul curent, deficitul produs de București e cu 32% mai mare decât deficitul înregistrat la nivel național. Următoarele patru județe după deficit sunt aceleași ca și anul trecut, respectiv Ilfov, Cluj, Prahova şi Constanţa. Împreună, cele patru judeţe au un deficit comercial în primul trimestru al anului de 2,18 mld. euro (66,3% din deficitul național - vezi datele din imagine). Per ansamblu, tabloul deficitului comercial are în prim plan Bucureștiul, pe laturi sunt cele patru județe, și pe fundal încă vreo opt județe, care nu fac cumulat nici măcar cât unul din cele patru județe . Bucureștiul și cele patru județe au făcut un deficit dublu decât cel înregistrat la nivel național atât în 2014, cât și în primul semestru a anului curent.
Ce județe repară balanța comercială?
Argeș, Timiș, Olt, Alba și Arad sunt premiantele excedentului comercial din 2014 (3,39 mld. euro excedent comercial cumulat - vezi datele din imagine). Anul acesta, în primele șase luni, li s-a adăugat și județul Sibiu, trecând de pragul de 200 mil. euro. În afară de cele cinci județe fruntașe în 2014, alte 24 de județe au realizat excedent comercial anul trecut. Suma excedentelor comerciale realizate de cele 29 de județe, în 2014, este mai mare decât deficitul comercial înregistrat la nivel național (6,47 mld. euro față de 6,05 mld. euro). Suma excedentelor comerciale pe primul semestru nu depășește deficitul comercial de la nivel național, semn că marii producători de deficit comercial au făcut ce știu mai bine anul acesta și cu ceva mai mult succes. INS-ul include între județe și o categorie de exporturi și importuri ce nu au specificat niciun județ. Atât în 2014, cât și anul acesta, acestei categorii îi corespunde un excedent comercial (vezi datele din imagine).
Cine sunt marii exportatori?
În 2014, o șesime din exporturile României erau realizate de București (8,6 mld. euro din 52,5 mld. euro). Anul acesta, proporția Bucureștiului deținută în exporturile României e mai mare decât anul (17,2% față 16,4%). Bucureștiul e o dată înger și de două ori demon, pentru că importurile sale sunt aproape duble decât exporturile. Argeș, Timiș, Arad și Constanța sunt următorii mari exportatori, ce au realizat, împreună cu Bucureștiul, 45,8% din exporturile României din 2014 (vezi datel din imagine). În primul semestru al anului curent, locul Constanței a fost luat de Brașov, iar procentul deținut de București și următoarele patru județe exportatoare e de 47,5% din exporturile României.
Cine sunt marii importatori?
Bucureștiul, Ilfovul, Timișul, Argeșul și Constanța sunt primii cinci importatori ai țării în 2014. Împreună, cei cinci dețineau o cotă de 54,5% din importurile totale ale României pe anul trecut (31,9 mld. euro din 58,5 mld. euro - vezi datele din imagine). În primele șase luni de anul acesta, în top 5 a intrat Aradul, înlocuind Constanța. Cota primilor cinci importatori a crescut la 55,3% în primul semestru.
Anul acesta, deficitul comercial va fi probabil mai mare decât cel înregistrat anul trecut. Județele campioane la deficit sunt fie porți principale de intrare a importurilor (Constanța și București), fie principalele noduri de distribuție a mărfurilor importate (București, Ilfov, Cluj). Cazul Prahovei e unul mai special, aproape o treime din importurile județului sunt reprezentate de combustibili și uleiuri minerale, materii prime pentru industria petrolieră din acest județ. Campionii deficitului comercial sunt demoni, când se analizează impactul importurilor asupra balanței comerciale naționale, și îngeri, când analizăm contribuția lor la PIB-ul național, ce depășește 39%.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu