Topul celor mai bogate universități din România

   Suma veniturilor primelor 15 universități din țară din 2014 este proape cât cea strânsă la bugetul Primăriei Generale a Bucureștiului din același an (3,26 mld. lei  -venituri ale universităților față de 3,39 mld. lei - venituri ale PMB).

Diferența e că, în vreme ce Primăria Municipiului București are grijă de aproape două milioane de oameni, cele 15 universități au în grijă circa 286 mii de studenți, masteranzi, doctoranzi.

Câți studenți avem?

   Conform INS, în anul școlar 2014 - 2015, aveam circa 411 mii de studenți, 111 mii masteranzi și 19,3 mii doctoranzi. 86% dintre studenți, masteranzi și doctoranzi aparțineau de învățământul public, restul așteptau să li se elibereze diplomele de la Spiru Haret. Scuze pentru gluma răutăcioasă, rectific, circa 14% din cursanții învățământului superior (77 de mii din 541 de mii) erau înscriși în învățământul privat. Tot în anul școlar 2014-2015, în România, erau 56 de instituții de învățământ superior public sau, în limbajul comun, de stat, și 45 de Spiru Haret, scuze, de intituții private. Cei aproape 286 de mii de studenți înscriși în primele 15 universități după veniturile realizate în 2014 reprezentau circa 62% din numărul total de studenți (464 de mii în total) înscriși în învățământul de stat. Deci, în învățământul de stat, 15 universități dețin 62% din numărul de studenți, iar restul, de 41 de universități, dețin 38% din numărul de studenți.

Cine conduce topul bogaților?

   Și anul trecut, ca și acum doi ani, topul e condus de Politehnica București, cu 500,6 milioane de lei venituri în 2014. Există puține orașe în România care să aibă venituri pe măsura Politehnicii București. De fapt, în 2014, în afară de București și alte opt orașe (vezi aici), niciun alt oraș reședință de județ nu depășea la venituri Politehnica București. Următoarea în top este Universitatea Babeș - Bolyai din Cluj-Napoca, cu venituri de 355,7 milioane în 2014. UBB Cluj e cea mai mare universitate din țară, cu 41.136 studenți înscriși în anul 2014 - 2015. Universitatea București, a doua instituție ca mărime după numărul de studenți (38.142 în anul 2014 - 2015), e pe locul trei în topul veniturilor cu 337,3 milioane lei. În top urmează universitățile Ioan Cuza din Iași (venituri de 232,4 mil. lei), Tehnică din Cluj-Napoca (207 mil. lei), Gheorghe Asachi din Iași (206 mil. lei) și Iuliu Hațeganu din Cluj - Napoca (205 mil. lei - vezi tabelul din imagine). Nu avem informații despre Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, datele financiare ale acesteia nefiind accesibile. Probabil, s-ar fi încadrat ca venituri peste pragul de 200 mil. lei. Pe ultimele locuri ale topului se află Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea Oradea și Universitatea de Științe Agronomice din București (vezi tabelul din imagine). Surprinde clasarea destul de modestă a celor două universități din Timișoara, cea de medicină neintrând în top.

De ce e mai bine să fii rector decât primar.

   În România, universitățile au un grad ridicat de autonomie decizională, deși sunt finanțate și de la buget. Așa se face că anul trecut, Politehnica București a primit de la buget 190 de milioane de lei din cele 500,6 milioane, Babeș - Bolyai a primit 181 de milioane din totalul de 355,7 milioane, iar Universitatea București a primit 115 milioane din totalul de 337 milioane lei. Finanțarea de la buget reprezintă în jur de 40% din veniturile universităților. Într-un articol trecut, abordam autonomia autoritățlor locale prin prisma veniturilor proprii (vezi aici). Arătam în acel articol că primăriile municipiilor primesc de la bugetul de stat circa 40% din venituri. Sunt în situația universităților, doar că pe rectori DNA-ul nu-i hăituiește deloc. Vorbim totuși de bugete cât ale unor orașe mari, cu contracte pe măsură, și nimic, nicio anchetă, un caz de corupție, nimic. O fi totul kosher în universitățile noastre?