Topul primăriilor după împrumuturile pe termen lung

 Totalul veniturilor la bugetele celor 40 de primării de reședință de județ plus cele șapte ale capitalei a fost, în anul 2014, de 20,22 mld. lei. Aceasta înseamna 38% din veniturile tuturor administrațiilor locale, aici intrând primăriile de orașe și municipii și consiliile județene (totalul veniturilor la bugetele administrațiilor locale în 2014 a fost de 53,66 mld. lei).

Datoria locală publică, la sfârșitul anului trecut, era de 15,96 mld. lei, din care, 12,89 mld. lei reprezentau împrumuturile pe termen lung. Deci 81% din datoria publică locală era reprezentată de împrumuturile pe termen lung ale administrațiilor locale.

   Cine conduce în topul împrumuturilor pe termen lung?

   Bucureștiul este de depate cel mai mare datornic local. Cele șapte primării au avut în total venituri la bugetele locale de 7,725 mld. lei (vezi datele din imagine). Împrumuturile pe termen lung angajate de șase primării din cele șapte erau de 6,1 mld. lei la sfârșitul lui 2014 (Primăria Sectorului 5 nu și-a  publicat situațiile financiare). Chiar și așa, fără situația împrumuturilor de la sectorul 5 și cu datele aferente anului 2013 în ceea ce privește sectorul 4, Bucureștiul deține aproape jumătate din împrumuturile administrațiilor locale și peste o treime din datoria publică locală (vezi datele din imagine). Primăria Cluj-Napoca este campioana provinciei la împrumuturile pe termen lung, cu 386 mil. lei la sfârșitul lui 2014.  În top, urmează primăriile Iași, cu împrumuturi de 381 mil. lei, și Oradea, cu 300 mil. lei. Singurele primării ale căror împrumuturi pe termen lung depășesc veniturile încasate pe anul trecut sunt Primăria Sectorului 6 și Primăria Piatra Neamț. Trebuie precizat că împrumuturile pe termen lung reprezintă doar o parte a datoriei pe termen lung, iar datoria totală a acestor administrații este mai mare. Toate cele 16 primării (fără sectorul 5) au angajat împrumuturi de 8,5 mld. de lei  până la finalul anului trecut. Celorlalte primării de de orașe, comune și consilii județetene din țară le mai rămân doar 4,4 mld. lei. Se vede că cei din top au curățat masa.

   Ce năstrușnicii fac primarii ca să se poată împrumuta mai mult?

   Gradul de îndatorare maxim al administrațiilor locale e de 30% din veniturile proprii anuale. Deci, dacă tu plătești anual rate, dobânzi și comisioane la împrumuturi de 30% din veniturile proprii, atunci nu te mai poți împrumuta. Veniturile proprii ale municipiilor reședință de județ au fost în 2014  de aproape 60% din veniturile totale. Deci, ca primărie de municipiu nu poți depăși plafonul de 18% din totalul veniturilor. Unele primării, ca să evite legislația, refinanțează anual datoriile care ar fi trebuit să fie pe termen lung sau o parte din ele. Așa se procedează la primăria Constanța, și așa au procedat anul trecut primăriile Sibiu și Cluj-Napoca. Fiecare se descurcă cum poate, iar unele artificii contabile îți pot lărgi marja în care trebuie să te încadrezi, dar îți îngustează perspectivele viitoare de a putea accesa un împrumut, dacă bagi banii în clientela politică și nu în dezvoltarea administrației.