Cum a evoluat populația județelor României de la recensământul din 1948 până în prezent

   Suntem în prezent cu 4 milioane de locuitori mai mult decât eram la recensământul din 1948, dar și cu 3 milioane  mai puțin decât eram la recensământul din 1992.

În aproape șapte decenii, din 1948, populația României a crescut cu peste șapte milioane, de la 15,87 mil. locuitori, până la un vârf atins în anul 1990 (conform INS, în 1990 populația stabilă a României era de 23,21 mil. locuitori), pentru ca apoi să descrească până la cifra de 19,86 mil. locuitori (populația rezidentă), în luna ianuarie acestui an (vezi datele din tabel).

   Cine conducea în topul celor mai populate județe în 1948 și cine conduce acum?

   Din 1948 încoace, în România s-au făcut șapte recensăminte (din tabel lipsesc datele recensămintelor din 1956 și 1966), ultimul făcându-se în 2011. Unele studii demografice estimează că în 2050 vom ajunge sub 16 milioane de locuitori, deci, la distanță de un secol, România va avea aceeași populație, dar mult mai îmbătrânită.

   La nivel de județe, acum aproape șapte decenii, cele mai populate, conform datelor INS, erau Bucureștiul (1,025 mil. locuitori), Doljul (615 mii locuitori), Timișul (598 mii locuitori), Prahova (558 mii locuitori), Bihorul (536 mii locuitori ) și Clujul (520 mii locuitori). Trebuie spus că, deși în 1948 era o altă organizare administrativă, INS-ul a centralizat datele localităților în funcție de structura administrativă actuală a județelor, pentru a putea fi comparate. Cele mai slab populate județe în 1948 erau Ialomița, Bistrița-Năsăud, Tulcea, Ilfov și Covasna, fiecare cu o populație mai mică de 250 mii locuitori (vezi tabelul din imagine).

   În prezent, conform ultimelor date ale INS privind populația rezidentă (din 2014 INS-ul nu mai calculează populația stabilă), cele mai populate județe, după București (1,86 mil. locuitori), sunt Iași (786 mii locuitori), Prahova (747 mii locuitori), Cluj ( 700 mii locuitori), Timiș (695 mii locuitori) și Constanța (683 mii locuitori). Cele mai slab populate județe din 2015 sunt Ialomița (267 mii locuitori), Mehedinți (256 mii locuitori), Sălaj (219 mii locuitori), Covasna (207 mii locuitori) și Tulcea (206 mii locuitori - vezi tabelul din imagine).

   Care erau cele mai urbanizate județe în 1948 și care sunt cele din prezent?

   La recensământul din 1948, populația urbană deținea un procent de 23,4% din populația totală (vezi datele din tabel). Aproape trei decenii mai târziu, în 1977, populația urbană ajunsese la un procent de 43,6% din populația totală. Procentul maxim a fost atins la recensământul din 1992, când urbanul reprezenta 54,3% din populația totală. În 2015, estimările INS ne indică o pondere a urbanului în populația totală de 53,8%.

   După capitală, care fiind un oraș, are procentul maxim, la recensământul din 1948, județul Brăila avea cel mai ridicat grad de urbanizare, cu un procent al populației urbane de 35,2% (media națională fiind de 23,4%). După Brăila, urmau județele Constanța (34,6%), Cluj (32,7%), Brașov (31,5%), Galați (29,5%), Sibiu (28,6%), Prahova (26,9%), Iași (26,4%) și Timiș (25,2%). Acestea erau județele ce se situau deasupra mediei naționale, Bucureștiul distorsionând această medie, de vreme ce, din cele 3,713 milioane de locuitori din mediul urban, 1,025 milioane locuiau în capitală. La polul opus, cu un grad de urbanizare scăzut, erau județele Ilfov, Ialomița, Giurgiu, Bistrița-Năsăud, Sălaj și Gorj, cu procente de sub 10% (vezi tabelul din imagine).

   La aproape șapte decenii distanță, în ianuarie 2015, gradul de urbanizare la nivel național era de 53,8%. Hunedoara, Brașov, Constanța, Cluj și Sibiu erau județele cu cel mai mare grad de urbanizare din România, procentele populației urbane depășind 65% (Bucureștiul e exclus, fiind un oraș). Județele cu un grad redus de urbanizare erau Călărași (36%), Neamț (35,6%), Teleorman (32,3%), Giurgiu (29,1%) și Dâmbovița (28,5%).

   Regiunea istorică care a pierdut teren în privința urbanizării e Moldova. Dacă în 1948 avea un grad de urbanizare de 19,49%, puțin peste cel din Transilvania (19,47%), în 2015, gradul de urbanizare din Moldova e de 42,81%, mult sub cel înregistrat în Transilvania, care e de 56,75%.

   La aproape șapte decenii de la recensământul din 1948, România e pe un trend accentuat descrescător al populației, fără să fi trecut printr-un război sau vreo epidemie. Scăderea natalității și emigrația masivă sunt cei mai importanți factori ai depopulării României. Viitorul arată sumbru, iar politicile coerente de creștere a natalității lipsesc cu desăvârșire.