Ce șoc au produs economiei Principatelor reformele inițiate de Cuza

   Primul pas spre reîntregirea teritoriului național, unirea din 1859, aducea laolaltă două state ale căror economii erau departe de a fi considerate dezvoltate. Cu o populație rurală de aproape 83%, drumul spre capitalism și revoluție industrială a noului stat apărut pe harta Europei era abia la început.

Știm din datele rezultate din recensământul desfășurat în 1860 că Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești aveau o populație de 3,917 milioane de locuitori (vezi tabelul din imagine). Cele mai populate orașe ale noului stat erau, în ordine descrescătoare: București (121,7 mii locuitori), Iași (65,7 mii locuitori), Botoșani (27,1 mii locuitori), Ploiești (26,5 mii locuitori), Galați (26 mii locuitori), Craiova (21,5 mii locuitori).

   Cum arătau importurile și exporturile Principatelor în cifre?

   Datele statistice adunate și tratate în lucrarea dlui Victor Axenciuc, „Evoluția economică a României. Cercetări statistico - istorice 1859 - 1947”, ne arată că economia noului stat era capabilă să exporte mărfuri în valoare de 78,5 milioane de lei, în cea mai parte reprezentând cereale (peste 70% - vezi datele din tabel). 

   Trebuie spus că, în timpul domniei lui Cuza (1859 - 1866), în Principate circulau mai multe monede. Leul românesc a fost introdus în circulație abia în 1868, iar cu un an înainte s-a promulgat legea de înființare a monedei naționale. În timpul lui Cuza, moneda națională prin care se echivalau celelalte monede era tot leul, dar era o monedă de cont (nu exista în circulație). Cuza a încercat să creeze o monedă națională, numită romanat, dar n-a reușit.

    Deci, exporturile din 1859 de 78,5 milioane de lei erau echivalente cu 3,13 milioane de lire sterline, conform cursului de schimb stabilit în legea din 1867. Importurile din același an 1859 se ridicau la valoarea de 37,66 milioane de lei (vezi datele din imagine), ceea ce echivala cu 1,5 milioane de lire sterline (cursul oficial stabilit în 1867 era de 25 de lei pentru o liră sterlină), în cea mai mare parte reprezentând materiale textile (peste 40% din valoarea importurilor). Așadar, chiar din primul an de existență, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești (denumirea oficială între 1859 și 1862) realizau un excedent comercial de 1,6 milioane de lire sterline (40,8 milioane lei). Șapte ani mai târziu, la abdicarea lui Cuza, Principatele Unite Române (denumirea oficială între 1862 și 1866) înregistrau un excedent comercial de 45 de milioane de lei (1,8 milioane lire sterline - vezi datele din tabel). Principalii parteneri comercial ai Principatelor erau Imperiul Otoman, pe partea de exporturi (38% din exporturi în 1862 și 71% din exporturi în 1866) și Austria, pe partea de importuri (51% din importuri în 1862 și 47% în 1866 - vezi tabelul din imagine). 

   Cum arăta bugetul statului în cifre?

   În primul an de existență, bugetul principatelor a avut venituri totale încasate de 27,8 milioane lei (1,1 milioane de lire sterline) și cheltuieli totale de 26,6 milioane lei (vezi tabelul din imagine). În anul abdicării sale, veniturile la bugetul statului au fost de 59,1 milione lei, iar cheltuielile de 68,3 milione lei. Excedentul bugetar din primul an de existență a Principatelor era în valoare de 1,2 milioane lei (48 mii de lire sterline). În 1866, bugetul statului a înregistat un deficit de 9,2 milioane lei (368 milioane lire sterline). Acest deficit s-a transpus în creșterea datoriei publice. Așa se explică creșterea anuității datoriei publice (adică sumele plătite anual în contul datoriei publice) de la 1,78 milioane lei în 1862, la 11,2 milioane lei în 1866. Date despre datoria totală externă a Principatelor avem începând cu anul 1868. În acel an, datoria externă se ridica la 82,7 milioane de lei, echivalentul a 15,97 miloane de dolari sau a 3,3 milioane de lire sterline (vezi tabelul din imagine). Reformele inițiate de Cuza s-au transpus printr-o mai slabă colectare la bugetul de stat și o creștere a datoriei publice, survenită pentru a acoperi cheltuielile bugetului.

   Cum arăta PIB-ul Principatelor?

   Conform lucrării „Produsul Intern Brut al României 1862 - 2000, Serii statistice seculare si argumente metodologice”, a aceluiași Victor Axenciuc, între 1862 și 1866, economia Principatelor a înregistrat o scădere medie anuală de 3,2%. Reformele inițiate de Cuza au avut ca efect, în primă instanță, o scădere economică. Economia a intrat pe creștere după abdicarea lui Cuza. În cifre, Produsul Intern Brut al Principatelor se ridica la aproximativ 860 milioane de lei în anul 1862 (echivalentul a 34,4 milioane lire sterline). Dacă ținem cont de populația estimată pentru același an (4,019 milioane locuitori - conform lucrării „Ciclurile economice, evolutia demografica si functionarea sistemului sanitar din Romania in perioada 1859 - 1999” scrisă de Florin Marius Pavelescu), ne rezultă un PIB pe locuitor de 214 lei (8,6 lire sterline). Patru ani mai târziu, în 1866, PIB-ul Principatelor se ridica la valoarea de 760 milioane lei. Economia pierduse circa 100 de milioane de lei. Roadele reformelor inițiate de Cuza se vor vedea în deceniul următor abdicării sale. Între 1866 și 1876, ritmul anual de creștere economică a fost de 4,65%. Cele 760 de milioane de lei, cât se estimează a fi dimensiunea PIB-ului în anul 1866, sunt echivalentul a 30,4 milioane lire sterline. PIB-ul pe locuitor din acel an se ridica la 185 lei (7,4 lire sterline), dacă ținem cont că populația Principatelor ajunsese la cifra de 4,116 milioane locuitori.

   Din datele culese, rezultă că în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza economia Principatelor a trecut printr-o terapie de șoc, terapie necesară pentru modernizarea statului și redistribuirea veniturilor. Rezultatele acestei terapii s-au văzut în deceniul următor, când economia a înregistrat ritmuri de creștere de peste patru procente anual.