Postări
Epoca interbelică e un fel de laitmotiv al suspinelor după timpurile prospere. Dacă întrebi un monarhist ce părere are despre această epocă, vei rămâne surprins de ce distorsionare a realității e capabilă mintea atunci când iubește ceva.
Vei afla că eram Grânarul Europei, deși, în realitate, am exportat ceva mai mult în doi ani, când recoltele în restul Europei au fost mai slabe, și cam atât, în rest, am exportat puțin, pentru că abia ne ajungea pentru consumul intern (vezi datele în detaliu aici). S-ar putea să mai afli că României Mari i-a fost mult mai bine din punct de vedere economic decât Vechiului Regat. Nici în această chestiune entuziaștii interbelicului n-au dreptate (vezi datele aici). Toate miturile interbelicului au fost cultivate de către elite. Mituri fiind, acestea nu au nicio acoperire în realitate.
În interbelic a avut loc o creștere a economiei per ansamblu, dar această creștere a fost întreruptă de criza de la mijlocul anilor `30 (vezi tabelele din imagine), prilej pentru afirmarea partidelor extremiste. Interbelicul a reprezentat un lung șir de frământări politice (vezi aici rezultatele economice ale guvernelor din interbelic), la finalul cărora, când economia părea că merge mai bine, a venit al doilea război mondial.
Regele Mihai venea pe lume într-o țară care se chinuia să-și alinieze economiile provinciilor alipite cu economia Vechiului Regat. După primul război mondial, inflația accelerată a făcut ca un leu din anul 1921, anul nașterii regelui, să valoreze 2,35 lei, doi ani mai târziu. Până în 1929, când a avut loc reforma monetară, leul a mai căpătat putere, iar 1 leu din anul 1921 valora, în 1928, circa 1,84 lei (conform calculelor Băncii Naționale). Totuși, între 1921 și 1939, produsul inten Brut al României a crescut de la 0,79 miliarde USD (70,1 miliarde lei), la 2,06 miliarde USD (296 miliarde lei - vezi tabelele din imagine). Creșterea economică a fost întreruptă în anii 1931 - 1933, când România a intrat în incapacitate de plată și nu a mai aachitat o parte din datoria externă. Din acest motiv, datoria externă, care se ridica la echivalentul a 1,03 miliarde USD în 1931, scade brusc la 591 milioane în 1933 (vezi tabelul din imagine).
În 1927, când Mihai devenea rege pentru prima oară, Produsul Intern Brut al României era de 1,63 miliarde USD (272,8 miliarde lei), conform studiului South-Eastern European Monetary History in a pan-European Perspective, 1841–1939, realizat de BNR, în colaborare cu alte bănci centrale din sud-estul Europei. Exporturile și importurile României se ridicau la valoarea de 228 milioane USD, respectiv 202 milioane USD. România, țară a 17,15 milioane de locuitori , avea o datorie exrternă de 595 milioane USD.
La revenirea în țară a lui Carol al II-lea, în 1930, PIB-ul României era de 1,71 miliarde USD, exporturile erau de 170 milioane USD, iar importurile ajungeau la valoarea de 137 milioane USD (vezi tabelul din imagine). Datele aferente datoriei externe nu sunt disponibile, dar, în 1929, aceasta ajungea la 831 milioane USD, pentru ca, doi ani mai târziu, în 1931, să atingă maximul din interbelic, de 1,03 miliarde de USD (74,5% din PIB).
După trecerea crizei economice, în anii 1934 - 1935, economia dă semne de revenire, PIB-ul ajungând, în 1935, la o valoare superioară debutului crizei (1,81 miliarde USD față de 1,71 miliarde USD în anul 1930).
Din 1936, Banca Națională impune două cursuri de schimb în raport cu alte valute, oferind la cumpărarea valutelor o primă. Cursul de schimb cu primă s-a folosit în majoritatea tranzacțiilor comerciale. Din acest motiv, echivalarea datoriei externe, PIB-ului, exporturilor și importurilor s-a făcut în funcție de cursul de schimb oficial cu primă.
România își atinge maximul de dezvoltare economică, conform indicatorilor macroeconomici, nu în 1938, cum afirmă unii istorici, ci în 1939. În acel an PIB-ul exprimat în USD, conform ratei de schimb oficiale cu primă, era de 2,06 miliarde (296 miliarde de lei - vezi datele din tabel). România avea o populație mare, de 19,93 milioane de locuitori, exporta mărfuri în valoare de 179 milioane USD, importa mărfuri în valoare de 134 milioane USD, iar datoria externă se ridica la echivalentul a 480 milioane USD.
În 1940, când Regele Mihai revine pe tronul României, economia era în picaj. Pierderea de teritorii și populație făceau din România o țară cu 15,91 milioane de locuitori și cu o economie a cărui PIB se ridica la valoarea de 1,26 miliarde USD. După 1940, ratele de schimb nu pot oferi o imagine clară a economiei, de multe ori aceste rate fiind arbitrare, iar în timpul războiului, unele valute n-au fost cotate.
Din 1940 până în 1947, în România a avut loc o inflație galopantă, vizibilă în creșterea PIB-ului măsurat în moneda națională. Deși România era în război și economia era la pământ, PIB-ul din 1945, măsurat în lei, era de 27 ori mai mare decât cel din 1940, iar în 1947, PIB-ul era de 1.900 ori mai mare decât cel din 1940 (vezi tabelul din imagine). Din lucrarea dlor Mircea Ciumara și Constantin Ciutacu - Inflația în România, aflăm că, între 1941 și 1947, indicele general al prețurilor de detaliu a crescut de 3.148 ori. Putem estima că inflația generală a fost prin apropierea acestei valori.
În august 1947 a avut loc o nouă reformă monetară - stabilizarea, în urma căreia, din cei peste 48 de mii de miliarde de lei au fost acceptați la schimb doar 27 de mii de miliarde de lei, care, la rândul lor, au fost preschimbați în 1,377 miliarde lei stabilizați (conform lucrării Evolutia economica a Romaniei. Cercetari statistico-istorice, 1959-1947, scrisă de dl Victor Axenciuc).
La abdicarea Regelui Mihai, economia României era ruinată de război, iar ocupația sovietică nu înbunătățea lucrurile. Deși la cursul de schimb oficial al dolarului, PIB-ul pare mai mare decât în 1939, trebuie ținut cont că ratele de schimb din timpul războiului și de după război, odată cu ocupația sovietică, erau arbitrare. Neșansa tânărului rege a reprezentat-o epoca tulbure în care a domnit. Cea mai mare parte a domniei sale s-a suprapus pe o perioadă de major declin economic.
Vezi și:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu