Postări
Dacă Institutul Național de statistică măsoară și lucrează cu date provenite din teritoriu de la Direcțiile Județene de Statistică, Comisia Națională de Prognoză realizează estimări ale evoluțiilor economice viitoare pe baza datelor furnizate de INS. Pe lângă prognoze, Comisia realizează anchete și diverse studii pe anumite sectoare. Un astfel de studiu recent e și „Contribuția femeilor la crearea produsului intern brut”.
Studiul își propune să estimezeze contribuția femeilor la PIB în anul 2014 și 2013 (pentru anul 2015 nu sunt toate datele disponibile încă), ținând cont de niște convenții, și anume:
- PIB-ul e rezultatul exclusiv al populației ocupate (în 2014, populația ocupată a României, conform INS, era de 8,43 milioane, din care populația ocupată feminină era de 3,95 milioane, iar în 2013, populația ocupată feminină era de 4 milioane dintr-un total de 8,53 milioane);
- productivitatea e aceeași pentru bărbați și femei, indiferent de sectorul de activitate;
- munca salarială și cea nesalarială, specifice diferitelor sectoare, nu influențează rezultatele economice dintr-o ramură.
Aceste convenții sunt necesare pentru a putea calcula contribuția pe sexe la crearea PIB-ului. Dintre cele trei convenții, prima, adică PIB-ul, e rezultatul exclusiv al populației ocupate, e cea mai discutabilă, dacă ținem cont de faptul că, după vârsta de 65 de ani (limita de sus a ocupării), speranța de viață a femeilor e mai mare decât cea a bărbaților cu aproape 7 ani (în 2014, conform INS, durata medie de viață în România pentru bărbați era de 72 de ani, iar pentru femei era de 78,91 ani), și chiar dacă aportul la PIB a persoanelor în vârstă e mult diminuată, ea, totuși, există. Oricum, fiindcă vorbim de o estimare, și după ieșirea din perioada activă productivitatea populației scade vertiginos, putem accepta și această convenție, altfel nu se putea realiza studiul.
Ce a relevat studiul?
Din studiul realizat de Comisia Națională de Prognoză a reieșit că segmentul feminin contribuie într-o proporție de 41% - 43% la crearea PIB-ului național (vezi datele din imagine). Două dintre cele trei metode pentru estimare sunt aceleași ca și cele folosite de INS la calcularea PIB-ului, a treia, cea a cheltuielilor, nu s-a putut aplica și s-a apelat la o altă metodă, cea a calculului prin sectoarele instituționale (prin aceată metodă, PIB-ul național e cel aferent datelor din 2013, din cauza datelor incomplete din 2014 - vezi datele din imagine). Rezultatele celor trei metode calculate au diferit procentual, dar s-au păstrat într-o marjă de sub două procente.
Cea mai mică contribuție a femeilor la PIB, de 40,9 %, s-a obținut prim metoda producției aplicată la PIB-ul din 2014, ce a avut valoarea de 667,6 miliarde de lei. Conform acestei metode, PIB-ul e calculat prin însumarea valorii adăugate brute și a impozitelor nete pe produs. CNP-ul a decelat datele celor doi indicatori pe ramuri ale economiei naționale (industrie, agricultură, construcții, comerț, etc. - zece la număr) și apoi a calculat contribuția în funcție de populația feminină ocupată în aceste ramuri. A rezultat o contribuție de 272,9 miliarde de lei (40,9%) dintr-un PIB total de 667,6 miliarde lei (vezi datele din imagine).
O contribuție mai mare a rezultat prin calculul PIB-ului după metoda veniturilor, de 42,2%, adică de 281,4 miliarde de lei dintr-un total de 667,6 miliarde.
Prin metoda sectoarelor instituționale, anul de referință a fost 2013, când PIB-ul național a fost de 637,5 miliarde de lei. Motivul pentru rapotarea la anul 2013 este dat de modul de lucru al INS. Durează mai mulți ani până când datele definitive sunt diseminate la nivelul unor anumiți indicatori. Deci, conform acestei metode, contribuția la PIB-ul din 2013 a femeilor a fost de 42,6% (cea mai mare - vezi datele din imagine), adică de 271,3 miliarde de lei dintr-un total de 637,5 miliarde de lei.
În România, femeile dețin un procent de 51,1% din populația rezidentă și din cea după domiciliu, dar doar 46,9% din populația ocupată sunt femei. Poate din această cauză și din cauza convențiilor asumate de studiu, contribuția la crearea PIB e mai mică. Conform acestui studiu (vezi aici), această contribuție e estimată a se situa între 40,9% și 42,6%, în funcție de metoda de calcul.
Cea mai mică contribuție a femeilor la PIB, de 40,9 %, s-a obținut prim metoda producției aplicată la PIB-ul din 2014, ce a avut valoarea de 667,6 miliarde de lei. Conform acestei metode, PIB-ul e calculat prin însumarea valorii adăugate brute și a impozitelor nete pe produs. CNP-ul a decelat datele celor doi indicatori pe ramuri ale economiei naționale (industrie, agricultură, construcții, comerț, etc. - zece la număr) și apoi a calculat contribuția în funcție de populația feminină ocupată în aceste ramuri. A rezultat o contribuție de 272,9 miliarde de lei (40,9%) dintr-un PIB total de 667,6 miliarde lei (vezi datele din imagine).
O contribuție mai mare a rezultat prin calculul PIB-ului după metoda veniturilor, de 42,2%, adică de 281,4 miliarde de lei dintr-un total de 667,6 miliarde.
Prin metoda sectoarelor instituționale, anul de referință a fost 2013, când PIB-ul național a fost de 637,5 miliarde de lei. Motivul pentru rapotarea la anul 2013 este dat de modul de lucru al INS. Durează mai mulți ani până când datele definitive sunt diseminate la nivelul unor anumiți indicatori. Deci, conform acestei metode, contribuția la PIB-ul din 2013 a femeilor a fost de 42,6% (cea mai mare - vezi datele din imagine), adică de 271,3 miliarde de lei dintr-un total de 637,5 miliarde de lei.
În România, femeile dețin un procent de 51,1% din populația rezidentă și din cea după domiciliu, dar doar 46,9% din populația ocupată sunt femei. Poate din această cauză și din cauza convențiilor asumate de studiu, contribuția la crearea PIB e mai mică. Conform acestui studiu (vezi aici), această contribuție e estimată a se situa între 40,9% și 42,6%, în funcție de metoda de calcul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu