-8,37 miliarde de euro, este valoarea la care s-a ridicat deficitul balanței comerciale anul trecut. La acest deficit, Bucureștiul are o contribuție de 116%, adică doar deficitul capitalei depășește cu mai mult de 1,2 miliarde de euro deficitul național (-9,68 miliarde de euro față de -8,37 miliarde de euro - vezi datele din imaginea 1).
România, fără București, ar înregistra un excedent al balanței comerciale externe de 1,3 miliarde de euro, cu exporturi de 45,15 miliarde de euro (față de totalul din 2015, de 54,59 miliarde de euro) și importuri de 43,85 miliarde de euro (față de 62,97 miliarde de euro, la cât s-au ridicat importurile României anul trecut).
Ce județe au înregistrat deficit anul trecut, în afară de capitală?
12 județe în afară de București au înregistrat deficit comercial anul trecut (vezi tabelul din imaginea 1). Campioanele deficitelor comerciale au fost: Ilfovul (-2,45 miliarde de euro), Clujul (-864 milioane de euro), Prahova (-828 milioane de euro) și Constanța (-568 milioane de euro). Deficitul capitalei (-9,68 miliarde de euro) este cu mult peste deficitul comercial cumulat al celorlalte 12 județe (-5,41 miliarde euro).
La polul opus, cu cele mai mari excedente comerciale, au fost județele Argeș (+1,32 miliarde de euro), Timiș (+752 milioane euro), Olt (+626 milioane euro), Alba (+416 milioane euro) și Arad (+411 milioane euro - vezi tabelul din imaginea 1).
Ce și cât au exportat județele anul trecut?
Cei mai mari exportatori ai României au fost Bucureștiul, Argeșul, Timișul, Aradul, Brașovul și Ilfovul (vezi datele din imaginea 2). Județele Teleorman, Vaslui, Mehedinți, Giurgiu și Gorj au exportat cel mai puțin anul trecut.
La nivel național, din totalul mărfurilor exportate, în valoare de 54,6 miliarde de euro, 27,8% au reprezentat mașinile, aparatele și echipamentele electrice, 16,8% au reprezentat mijloacele și materialele de transport și 8,6% au reprezentat metalele comune și articolele din acestea (vei tabelul din imaginea 2). Procentele principalelor grupe de mărfuri exportate în 2015 nu diferă mult față de cele din anul 2014 (vezi aici cât și ce grupe de mărfuri s-au exportat în 2014).
La nivel de județe, cele mai mari exporturi de mașini, aparate și echipamente electrice s-au înregistrat în București (2,72 miliarde euro), Timiș (2,48 miliarde de euro), Sibiu (1,3 miliarde euro), Argeș (1,19 miliarde euro) și Brașov (937 milioane euro).
Cele mai mari exporturi de mijloace și materiale de transport s-au făcut din Argeș (3,17 miliarde de euro), Arad (1,19 miliarde de euro), București (991 milioane euro), Brașov (809 milioane euro) și Dolj (556 milioane euro).
Olt (652 milioane de euro), Galați (563 milioane de euro), Arad (330 milioane de euro), Sălaj (304 milioane de euro) și Brașov (234 milioane de euro) sunt județele fruntașe la exporturile din categoria de metale comune și articole din acestea (vezi situația detaliată a categoriilor de mărfuri exportate pe județe în imaginea 2).
Ultimele 19 județe după valoarea exporturilor fac aproape cât Argeșul, ocupantul locului doi. Bucureștiul, muma și ciuma în materie de exporturi și importuri, a realizat exporturi cât ultimile 25 de județe din clasament, dar și importuri cât ultimile 34 de județe (vezi datele din imagiea 1). E clar că nu totate mărfurile importate în București sunt consumate în capitală, ci sunt distribuite apoi către restul țării, precum și faptul că nu tot ce se exportă din capitală e produs aici, altfel nu se explică faptul că 18,1% (1,7 miliarde de euro) din exporturile capitalei sunt reprezentate de produse vegetale (cereale în principal).
Îngrijorător e faptul că importurile cresc într-un ritm mai susținut decât exporturile, exact ca înainte de criză, și că economia e incapabilă să vadă dincolo de orizontul UE, de vreme ce peste 70% din exporturi sunt în statele UE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu