Ce venituri au avut anul trecut reședințele de județ, consiliile județene și comunele bogate

   61,46 de miliarde de lei au totalizat veniturile administrațiilor locale în 2015, conform datelor centralizate de Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Prin administrațiile locale înțelegem consilii județene, primării de orașe și municipii și primării de comune. 

   Suma veniturilor administrațiilor locale din 2015 este mai mare cu aproape 8 miliarde de lei față de cea din anul 2014 (în 2014, veniturile toale la bugetele locale au fost de 53,66 miliarde lei - vezi aici). 

   Cheltuielile totale ale administrațiilor locale au totalizat anul trecut suma de 59,05 miliarde lei. 26,3% din veniturile bugetului centralizat pe anul trecut au reprezentat veniturile administrațiilor locale (61,46 miliarde lei din 233,55 miliarde lei). Procentul este în creștere față de anul anterior, când veniturile administrațiilor locale au avut o pondere de 25% (vezi aici). Și procentul cheltuielilor totale ale administrațiilor locale raportat la cheltuielile bugetului centralizat a înregistrat o creștere față de anul anterior, de la 23,1% în 2014, la 24,02% în 2015 (59,05 miliarde lei dintr-un total al cheltuielilor bugetului centralizat de 243,92 miliarde lei).

   Ce judeţe conduc în privinţa veniturilor totale la bugetele locale?

   La nivel de județe, plus capitala, veniturile administrațiilor locale (ale consiliilor județene și ale primăriilor de municipii, orașe și comune - 61,46 miliarde în total) dețin următoarele ponderi: 20,25% (12,45 miliarde lei) pentru consilii județene, 50,38% (30,96 miliarde lei) pentru primăriile de orașe și municipii, inclusiv primăriile capitalei, și 29,37% (18,05 miliarde lei - vezi datele din imagine) pentru primăriile de comune.

   Cei mai mulți bani primesc administrațiile (primăriile) din București. Cele șapte primării ale capitalei au totalizat anul trecut venituri de 8,07 miliarde lei, în creștere față de 2014 (vezi aici), când au totalizat 7,73 miliarde lei. 

   La nivel de județe, topul veniturilor din 2015 încasate de administrațiile locale (consilii județene și primării de municipii, orașe și comune) e condus de județele Constanța (2,3 miliarde lei), Timiș (2,23 miliarde lei), Iași (2,19 miliarde lei) , Prahova (2,12 miliarde lei) și Cluj (2,12 miliarde lei - vezi tabelul din imagine). 

   La polul opus, cu cele mai mici venituri totale ale administrațiilor locale din 2015, au fost județele: Giurgiu, Covasna și Ialomița (fiecare cu venituri mai mici de 750 milioane lei).

   Ce consilii județene conduc în privința veniturilor încasate la bugetul local în 2015?

   Consiliul Județean Iași e pe primul loc în privința veniturilor încasate anul trecut (517,8 milioane lei - vezi tabelul din imagine). La mică distanță, de câteva sute de mii de lei, urmează C.J. Vâlcea, cu 517,6 milioane lei. Constanța (484,9 milioane lei), Prahova (475,5 milioane lei) și Timiș (455,7 milioane lei) sunt consiliile județene ce urmează în top.

   Cele mai sărace consilii județene după veniturile încasate anul trecut au fost C.J. Brăila (215,7 milioane lei), C.J. Galați (215,6 milioane lei), C.J. Covasna (209 milioane lei), C.J. Giurgiu (187,7 milioane lei) și C.J. Ialomița (152,5 milioane lei).

  Față de anul 2014, veniturile totale la bugetul consiliilor județete au fost mai mari în 2015 cu aproape 3 miliarde de lei (12,45 miliarde lei față de 9,66 miliarde lei - vezi aici situația din 2014).

   Cum arată topul după veniturile încasate de primăriile reședințelor de județ?

   După Primăria Municipiului București, ce a avut venituri totale de 3,6 miliarde lei (vezi tabelul din imagine), topul primăriilor de sector e condus de Primăria Sector 1, cu venituri totale de 1,16 miliarde lei. Această primărie este pe locul doi în țară după Primăria Municipiului București în privința veniturilor, depășind toate celelalte primării ale municipiilor reședință de județ. La nivel de București, topul continuă cu Primăria Sector 2, Primăria Sector 3 și primăria Sector 6, cu venituri încasate de 840 milioane lei, 764 milioane lei, respectiv 722 milioane lei. 

   Cele mai sărace primării de sector sunt Primăria Sector 4 și Primăria Sector 5 (522 milioane lei, respectiv 462 milioane lei - vezi tabelul din imagine). Veniturile celor mai sărace sectoare de anul trecut sunt chiar mai mici decât cele din 2014 (vezi aici). Cele șase primării de sector, plus primăria generală, au avut venituri totale, în 2015, de 8,07 miliarde lei (vezi tabelul din imagine).

   La nivel de reședințe de județ, topul primăriilor după veniturile încasate e condus de primăriile Cluj-Napoca (832 milioane lei), Timișoara (831 milioane lei), Iași (821 milioane lei), Oradea (805 milioane lei), Constanța (780 milioane lei), Craiova (655 milioane lei), Ploiești (642 milioane lei) și Brașov (633 milioane lei). Cea mai spectaculoasă creștere de venituri față de 2014 a înregistrat-o Primăria Municipiului Oradea (de la 501 milioane lei la 805 milioane lei în 2015 - vezi aici situația detaliată din 2014). 

   Cele mai sărace primării de reședință de județ din 2015 au fost: Primăria Vaslui, Primăria Giurgiu, Primăria Miercurea Ciuc, Primăria Slobozia și Primăria Alexandria (cu venituri cuprinse între 105 și 130 milioane lei - vezi tabelul din imagine).

   Care au fost cele mai bogate primării de comună de la nivelul fiecărui județ?

   Miroslava din Iași e comuna cea mai bogată din țară, dacă ne ghidăm după veniturile la bugetul local din 2015 (56,2 milioane lei - vezi tabelul din imagine). Primăria Chiajna,  din Ilfov, ocupanta locului întâi anul trecut (vezi aici), e pe locul doi anul acesta, cu venituri de 55,1 milioane de lei. 

   Aceste două primării sunt și primăriile cu cele mai mari venituri încasate anul trecut la nivelul întregii țări, nu doar la nivelul județelor din care fac parte. Cele mai bogate primării de la nivelul fiecărui județ nu trebuie confundate cu cele mai bogate primării de comună de la nivelul întregii țări, pentru că există județe, cum  e Ilfovul, ce are primării de comună mai bogate decât multe primării din alte județe (de exemplu, Primăria Dragomirești a avut venituri anul trecut de 49,3 milioane lei, fiind a treia pe țară și a doua pe județul Ilfov).  

   În județul Constanța, cea mai bogată primărie de anul trecut a fost Primăria Lumina, cu venituri de 41,3 milioane lei. La nivelul județului Cluj, cea mai bogată primărie de comună e Florești, cu venituri de 40,8 milioane lei. În Timiș, cele mai mari venituri s-au încasat de către Primăria Dumbrăvița (28,8 milioane lei), iar în Prahova, veniturile cele mai mari au fost încasate de Primăria Ariceștii Rahtivani (29,4 milioane lei - vezi tabelul din imagine).

   Veniturile primăriilor de comune variază mult de la un an la altul, în funcție de sursele atrase ca urmare a derulării unor proiecte finanțate din fonduri europene (vezi în tabelul din imagine situația din 2015, și vezi aici situația din 2014). E cazul comunei Miroslava, unde veniturile au sărit de la 23,9 milioane lei în 2014, la 56,2 milioane lei anul trecut.

   În România, proiectele de bugete de la începutul anului nu prea se pupă cu execuțiile de la final. Unele primării mari, precum Cluj-Napoca sau Timișoara, sunt lovite de un optimism incredibil la început de an, pentru ca, la final, să încaseze cu 20%-30% mai puține venituri decât își propuseseră (vezi aici și aici proiectele de bugete ale primăriilor Cluj-Napoca și Timișoara pentru anul 2015). Mai grav e că nici primarii nu prea știu de ce bani dispun, ei rămânând în minte cu bugetul inițial (vezi aici), care e, față de cel final, în cele mai multe cazuri, mult supraestimat.