Finanțe de 2 euro

   Ok, deci, categoric dna Dragu n-o să revoluționeze finanțele din România. Nu, după ce-și va fi finalizat mandatul de tehnocrat stipendiat, ce să vezi, nu pe 2 euro lunar, ci pe vreo 13 - 14 mii de lei net, deci de 18 ori mai mare decât salariul minim net pe economie, dna Dragu se va întoarce la Bruxelles pe un salariu mai mult decât dublu față de cel de ministru.
Asta dacă, cei de la Bruxelles, înmărmuriți de capacitățile dovedite în funcția de ministru, nu vor alege să ne-o plaseze permanent la București pe vreun post călduț, de regulă pe la BNR, că pe-acolo se aciuiază pilele politice (vezi cazurile Bogdan Olteanu și Liviu Voinea).  

   Execuția bugetului consolidat pe primul trimestru ne confirmă faptul că lumină de la tehnocrați nu vom primi, de vreme ce chiar ei orbecăiesc în întunericul economiei negre. Veniturile la buget au fost mai mari (55,57 miliarde de lei față de 54,95 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2015), dar și PIB-ul estimat pentru acest an va fi mai mare. Gradul de colectare a veniturilor din PIB a fost de 7,3% față 7,7%, cât a fost în primul trimestru a anului 2015. Putem fi siguri că și anul acesta ne vom păstra ultimul loc în UE în privința gradului de colectare. Mulțumim din inimă, Tehnocrație! Tu ne-ai arătat că la pomul lăudat poți să mergi cu sacul, dar sfârșești prin a fi ridiculizat de cei ce n-au adus sacul cu ei.

   Pe categorii de venituri, în primul trimestru al anului curent față de primul trimestru al anului trecut s-a colectat mai mult din impozitul pe profit, mai mult din accize și mai puțin din TVA (vezi tabelul din imagine). De asemenea, s-a încasat cu 1,1 miliarde de lei mai puțin din sumele primite de la UE, iar demisia ministrului fondurilor europene nu ne indică o îmbunătățire a acestei categorii de venituri în următorul trimestru.

   La categoria de cheltuieli, creșterile au fost nominale, dar ca procent în PIB s-au păstrat la un nivel apropiat de cel de anul trecut (vezi tabelul din imagine). Menținerea cheltuielilor la un procent din PIB apropiat de cel de anul trecut și scăderea nivelului veniturilor raportat la PIB a dus la o scădere a excedentului bugetar, atât ca procent în PIB, cât și în valori nominale (de la 4,89 miliarde lei în trim. I din 2015 la 3,01 miliarde lei anul acesta).  Un lucru îmbucurător e că încă suntem pe excedent, cât timp încă, nu știm, dar, măcar suntem. Un alt plus e reprezentat de creșterea cheltuielilor de capital (investițiile) față de anul trecut (de la 1,39 miliarde de lei la 1,57 miliarde de lei - vezi tabelul din imagine).

   Una peste alta, execuția la trei luni nu arată atât de rău, pe cât se auzea pe surse că o să fie. Totuşi, nu putem vorbi de o diferenţă semnificativă faţă de anul trecut, ba din contră, avem un grad de colectare inferior. Dna Dragu e departe de a fi ceea ce s-ar aştepta de la un specialist, de vreme ce, Darius Vâlcov, ministrul de finanţe din primul trimestru al anului trecut, până să fie săltat de DNA, reușea un grad de colectare mai bun.