Bătălia pe un ciolan de 61 de miliarde

   61,4 miliarde de lei reprezintă totalul veniturilor la bugetele administrațiilor locale din 2015. Anul acesta, aceste venituri ar trebui să fie ceva mai mari. Cele 61,4 miliarde se împart, conform datelor Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare locale din MDRAP, între consiliile județene (20,25%), primăriile de municipii și orașe (50,38%) și primăriile de comune (29,37%).

   E un ciolan mare, ce se împarte între 2.871 de comune, 217 orașe, 103 municipii și 41 de consilii județene. De departe, cei mai mulți bani se învârt în capitală. Anul trecut, cele șase primării de sector și primăria generală au avut venituri cumulate de 8,07 miliarde de lei (vezi ce venituri au avut primăriile din București în tabelul din imagine). Veniturile Primăriei Municipiului București (primăria generală) sunt mai mari decât cele ale Primăriei generale a Budapestei (vezi aici). După primăria generală (venituri totale de 3,59 miliarde de lei), primăriile sectoarelor 1 și 2 sunt cele mai bogate primării din țară (1,16 miliarde de lei și 839 milioane de lei - vezi tabelul din imagine). Cu toate acestea, orașul de pe Dâmbovița arată ca după un război purtat între administrație și cetățeni, iar cetățenii au fost învinși.

   În restul țării, bani mulți au la dispoziție primarii de mari orașe. Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Oradea sunt primării ale căror venituri au depășit 800 de milioane de lei în 2015 (vezi tabelul din imagine). Emil Boc are de două ori mai mulți bani în pix decât președintele Consiliului județean Cluj (832 milioane lei față de 446 milioane lei). Adevărații baroni locali sunt primarii de mari orașe, șefii consiliilor județene domnesc în județele cu orașe reședință cu o populație mai mică. 

    Între Oradea și Piatra Neamț e o diferență de 194 de milioane de lei în privința fondurilor atrase de la UE în 2015 (vezi aici situația fondurilor UE atrase de administrațiile locale). Între Consiliul Judetean Hunedoara și Consiliul Județean Brașov, diferența de fonduri atrase de la UE în 2015 e de 150 de milioane (vezi aici). Bucureștiul a atras, prin cele șapte primării, doar 32,3 milioane de lei de la UE în 2015, din care, 22,4 milioane  le-a atras primăria generală (vezi aici). Suma ridicolă atrasă de Primăria Municipiului București (primăria generală) e apropiată de cea atrasă de primăria comunei Cumpăna din județul Constanța, campioana comunelor din țară la fondurile atrase de la UE în 2015 (18,4 milioane de lei - vezi aici topul comunelor după sumele atrase de le UE în 2015).

   

   Așadar, avem prinți și cerșetori, după veniturile bugetului în administrația locală, dar avem și putori și furnicuțe, după sume atrase de la UE. În afară de aceste patru categorii, mai avem alte patru, formulate după criteriul DNA: hoți, hoți neprinși încă, hoți prinși și condamnați și hoți prinși, necondamnați încă, dar care mai candidează. Din cele opt categorii poți face o matrice, din care să-ți rezulte toate combinațiile posibile. Extremele combinațiilor sunt cerșetor, putoare, hoț prins, necondamnat încă, dar care mai candidează, și prinț, furnicuță, hoț neprins încă. Ultima e o categorie pur teoretică, prima, în schimb, e omniprezentă. 

   Spor la vot!