Unde se face agricultură cu calul și unde cu tractorul

   Agricultura contribuie, într-un an bun, cu ceva mai mult de 5% la formarea Produsului Intern Brut. Anul trecut, nefiind un an excepțional, a contribuit cu 4,2% la formarea PIB-ului, conform ultimelor date INS.

   

   În anul 1990, conform raportului anual al BNR-ului din 1998, contribuția agriculturii la formarea PIB-ului  a fost de 21,8% (187 miliarde lei dintr-ul total al PIB-ului de 860 miliarde lei). Tot în același an 1990, dintr-un număr total al salariaților de 8,14 milioane, peste 650 de mii erau angajați în agricultură și vânătoare (atunci cele două activități erau luate împreună). Anul trecut, dintr-un total al efectivului de salariați de 4,9 milioane, mai putin de 120 de mii erau angajați în agricultură. 

   Dacă adăugăm și faptul că, în prezent, aproape 2,3 milioane de români sunt ocupați în agricultură, iar din aceștia mai puțin de 120 de mii sunt salariați, ne rămân, astfel, peste 2 milioane de oameni care fac o agricultură de subzistență. 

   Ca să întregim imaginea agriculturii de subzistență din prezent, mai spunem că, deși ca economie am crescut de mai bine de două ori față de 1990 în valori comparabile (PIB-ul din 1990 de 860 miliarde de lei e echivalent cu 343 miliarde de lei din 2015, conform devalorizătii și denominării leului, iar PIB-ul din 2015 a fost de 713 miliarde lei), PIB-ul creat de agricultură din prezent e mai mic decât cel din 1990. Cele 187 miliarde de lei, cât contribuia agriculatura la PIB în 1990, erau echivalente cu 74,6 miliarde de lei în 2015 (1 leu din 1990 = 0,399 lei din 2015). Anul trecut, cei 4,2%, cât reprezenta contribuția agriculturii la PIB, echivalau cu 29,9 miliarde de lei. 

   Avem, așadar, o economie ce a crescut, în valori reale, de mai mult de două ori față de 1990 (713 miliarde față de 343 miliarde) și o agricultura de două ori mai subdezvoltată, tot în valori reale (29,9 miliarde de lei în 2015 față de 74,6 miliarde de lei în 1990).

    Cum arată harta agriculturii făcută cu calul și cea a agriculturii facută cu tractorul?

    La finalul anului 2014 (ultimele date disponibile ale INS), în România existau 524 de mii de cabaline, din care 463 de mii erau cabalinele de muncă. Cifra nu e într-o scădere dramatică față de anul 1990, când numărul total al cabalinelor era de 670 de mii. Statistica INS nu oferă date privind cabalinele de muncă din 1990, dar putem estima că numărul se apropia de cifra de 600 de mii. Parcul de tractoare de la finalul anului 2014 număra 193 de mii, cu 66 de mii în plus față de anul 1990, conform datelor INS.  

   La finalul lui 2014, conform datelor INS, cele mai multe cabaline de muncă, cai în cea mai mare parte, erau în județele Iași (28,5 mii), Vâlcea (26,7 mii), Suceava (20,2 mii), Dolj (19,7 mii), Olt (18,8 mii), Botoșani (18,8 mii), Bacău (18,3 mii), Galați (16,7 mii), Buzău (15,1 mii) și Teleorman (14,5 mii - vezi datele din imagine). 

Aceste județe sunt, cel mai probabil, și campioanele la numărul de căruțe. 

   În cazul Doljului, Oltului și Teleormanului vorbim și de un număr mare al tractoarelor, deci, există o oarecare compensare. 

   Județe din vestul țării, precum Timiș, Hunedoara, Arad și Satu Mare au cele mai mici efective de cabaline de muncă (vezi datele din imagine).

   Cele mai mari parcuri de tractoare agricole ale județelor, de la finalul lui 2014, erau în Timiș, Bihor, Dolj, Arad, Sălaj, Teleorman și Olt (vezi datele din imagine). În afară de București și Ilfov, județele cu un parc mic de tractoare sunt: Tulcea, Neamț, Prahova și Bistrița-Năsăud.

   Dacă raportăm numărul de tractoare la suprafața terenului agricol și a terenului arabil, atunci județele Sălaj, Dâmbovița, Maramureș, Covasna și Bihor au cele mai mici suprafețe de teren agricol ce revin unui tractor, iar județele Maramureș, Sălaj, Hunedoara, Covasna și Harghita au cele mai mici suprafețe de teren arabil raportate la un tractor. 

    Timișul, campionul la numărul de tractoare, are un număr de 50 de hectare de teren arabil raportate la un tractor (media națională fiind de 49 de ha la un tractor). De asemenea, județul Suceava, aflat pe locul trei la numărul de cabaline, are un număr mai mic de hectare de teren arabil ce revin unui tractor (39 ha) decât Timiș.

   Ialomița (101 ha), Tulcea (110 ha) și Constanța (116 ha - vezi tabelul din imagine) sunt județele cu cel mai mare număr de hectare de teren arabil ce revin unui tractor.

   Trăgând linie, putem spune că în Moldova agricultura se face cu calul, în sud se face o agricultură mixtă, iar în vest se face cu tractorul, iar rezultatul e o agricultură de două ori mai puțin productivă decât în urmă cu 26 de ani.