Cu cât au crescut economiile nete ale populației în ultimii cinci ani în județul tău

   În ultimii cinci ani, conform datelor BNR, creditele acordate populației au crescut cu aproape 9,5 miliarde de lei, în timp ce depozitele populației au înregistrat o creștere de 46,8 miliarde de lei. Per total, economiile nete ale populației au sporit, din luna mai 2011 până în mai anul curent, cu 37,4 miliarde de lei.

   Dacă în urmă cu cinci ani, în 21 de județe, economiile nete ale populației înregistrau un sold negativ, fiind net îndatorate (vezi datele din imaginea 1), în luna mai a anului curent, toate județele aveau un sold pozitiv al economiilor nete ale populației. În medie, un român a economisit net în ultimii cinci ani circa 1.680 de lei (vezi datele din imaginea 2). Același român mediu avea, la sfârșitul lui mai, depozite la bănci în valoare de 6.905 lei și credite de 1.925 lei.

   În ce județe s-a economisit cel mai mult în ultimii cinci ani?

   În luna mai 2011, economiile nete ale populației din București și Ilfov (cele două unități administrative sunt luate împreună în statistica BNR) erau mai mari decât economiile nete ale populației de la nivel național (6,91 miliarde de lei față de 6,68 miliarde lei - vezi datele din imaginea 1). 21 de județe aveau un sold al creditelor acordate populației mai mare decât cel al depozitelor populației. Între acestea, cel mai rău stătea județul Iași, unde datoria netă  a populației era de 974 milioane de lei.

   În luna mai a anului curent, Bucureștiul și Ilfovul dețineau ceva mai mult de o treime din economiile nete ale populației de la nivel național (15,9 miliarde lei dintr-un total de 44 miliarde de lei - vezi datele din imaginea 1). Cele mai micii economii nete ale populației de la nivel de județe erau în județul Giurgiu (30 milioane de lei). Un giurgiuvean avea în medie economii nete de 109 lei, situându-se, totuși, într-o situație mai bună decât un ieșean, care avea economii nete de doar 84 lei (raportarea economiilor nete pe locuitor s-a făcut la populația după domiciliu). La polul opus, cu o situație mai bună, se află bucureștenii și ilfovenii, economiile nete pe locuitor ridicându-se la valoarea de 6.380 de lei (vezi datele din imaginea 3).

   Între mai 2011 și mai 2016, cele mai mari creșteri ale economiilor nete ale populației de la nivel de județe au avut loc în: București - Ilfov (+9 mld. lei), Constanța (+2,25 mld. lei), Cluj (+1,95 mld. lei), Prahova (1,36 mld. lei), Dolj (+1,15 mld. lei), Suceava (+1,12 mld. lei), Iași (+1,05 mld. lei) și Argeș (+1,04 mld. lei  - vezi datele din imaginea 2). 

   Județele Dolj, Constanța, Iași și Argeș erau în mai 2011 cu un sold negativ al economiilor nete ale populației (îndatorate).

   În 2011 cei mai economi români erau bucureștenii (2.768 lei economii nete/locuitor), harghitenii (1.218 lei economii nete/locuitor), băcăuanii (1.018 lei economii nete/locuitor), mureșenii (983 lei economii nete/locuitor) și nemțenii (776 lei economii nete/locuitor - vezi datele din imaginea 3). 

   Cei mai îndatorați români erau ieșenii (-1.060 datorii nete/locuitor), mehedințenii (-1.648 lei datorii nete/locuitor) și sălăjenii (-2.156 lei datorii nete/locuitor). 

   Cinci ani mai târziu, topul celor mai economi români era condus tot bucureștenii și ilfovenii (6.380 lei economii nete/locuitor). După locuitorii din regiunea capitalei, în topul celor mai economi români urmau clujenii (2.886 lei/locuitor), harghitenii (2.843 lei/locuitor), mureșenii (2.359 lei/locuitor), nemțenii (2.357 lei/locuitor ), prahovenii (2.288 lei/locuitor) și constănțenii (2.110 lei/locuitor - vezi datele din imaginea 3). 

   Cele mai mici economii nete pe cap de locuitor le aveau timișenii (560 lei), botoșănenii (483 lei), mehedințenii (219 lei), giurgiuvenii (109 lei) și ieșenii (84 lei).

   Creșterea economiilor nete pe locuitor, între mai 2011 și mai 2016, ne arată că bucureștenii (+3.611 lei/locuitor), sălăjenii (+3.213 lei/locuitor)), constănțenii (+2.928 lei/locuitor), clujenii (+2.700 lei/locuitor) și bistrițenii (+2.240 lei/locuitor - vezi datele din imaginea 2) au fost cei mai economisitori români.

   Criza a schimbat comportamentul românilor, determinându-i să economisească mai mult. Există și posibilitatea ca, o parte din creditele neperformante, scoase din situațiile financiare ale băncilor în ultimii cinci ani, să fi contribuit la creșterea statistică a economiilor nete. BNR-ul nu publică statistica diseminată la nivel de județ a creditelor neperformante ale populației. Știm că, la nivel național, populația deține o pondere în creditele neperformante mai mică de 30%, restul de peste 70% aparținând companiilor.