În ce județe au fost cele mai solicitate spitale anul trecut

   Peste 4,2 milioane de internări în spitale s-a făcut pe parcursul anului trecut, conform anchetei INS - Analiza unităților sanitare în anul 2015. În medie, fiecare pacient internat a petrecut o săptămână în unitatea spitalicească (vezi datele din imaginea 2). 

    Doar 3,8% din totalul internărilor (160 de mii din 4,24 milioane) s-au făcut în spitalele private, semn că suntem încă foarte departe de o alternativă reală la sistemului public de sănătate și, mai ales, la unitățile spitalicești din sistemul public, deși se încearcă din răsputeri, de către unele persoane interesate, să pară că am avea o alternativă. La un asemenea număr de internări (3,8% din total) și la numărul de zile petrecut de pacienți în spitale private (3,1% din total), nu putem vorbi de alternativă la spitalele publice.

   Cât se cheltuie anual pe sănătate?

   Anul trecut sitemul de sănătate din România a avut o finanțare de 6,8 miliarde de euro (30,35 miliarde de lei - vezi tabelul din imaginea 1). Suma e compusă din bugetul Ministerului Sănătății (6,8 miliarde lei) și bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (23,5 miliarde lei). Anul acesta, bugetul combinat al Ministerului Sănătății și FNUASS e de 7,6 miliarde de euro (34,13 miliarde de lei - vezi tabelul 1 din imagine). Față de acum un deceniu, sumele alocate domeniului sănătății sunt de 2,3 ori mai mari (7,6 miliarde de euro față de 3,3 miliarde de euro în 2006), însă calitatea actului medical a rămas aceeași, ba chiar s-a înrăutățit.

   Dacă raportăm la Produsul Intern Brut, bugetele sănătății de anul trecut au reprezentat 4,25% din PIB (30,35 miliarde lei din 712,8 miliarde lei). Raportat la bugetul centralizat de anul trecut, bugetele sănătății au reprezentat 12,4% din totalul cheltuielilor bugetare de 243,9 miliarde de lei (conform execuției bugetare de la sfârșitul anului). Suntem în coada statelor UE în privința procentului din buget alocat sănătății, iar modul cum sunt administrați banii ne situează tot printre ultimile state în privința calității actului medical.

    Care au fost cele mai solicitate spitale din țară?

   Bucureștiul e pe primul loc în privința numărului de internări din 2015, cu peste 20% din totalul pacienților internați (852 de mii din 4,24 milioane - vezi datele din imagina 2). Cluj și Iași sunt județele ce urmează în topul internărilor din 2015, cu 235 de mii, respectiv 233 de mii de internări. Spitalele din capitală și din cele două județe atrag pacienți din toată țara, nu doar din unitățile administrative în care sunt localizate. La distanță, după cele trei centre, urmează spitalele din Timiș (168 mii de internări), Dolj (154 mii de internări) și Constanța (130 mii de internări - vezi datele din imaginea 2). 

   Cele mai puține internări s-au făcut în unitățile spitalicești din județele: Călărași, Ilfov, Ialomița, Tulcea și Giurgiu (vezi datele din imaginea 2).

   Numărul de zile petrecute de pacienți în spitale diferă. Astfel, deși Bucureștiul are 20% din internările de anul trecut, ponderea zilelor petrecute de pacienți e de 16,5% din totalul de la nivel național (5,2 milioane din 31,6 milioane), pentru că pacienții stau ma puțin în spitalele din capitală față de media de la nivel național (6 zile în loc de 7, cât e media la nivel național). În spitalele din județul Iași, spre deosebire de cele din capitală, pacienții au petrecut mai mult timp (8,5 zile). În Cluj, media e 7,2 zile.

   Din totalul de 160 de mii de persoane internate în spitalele private, 49 de mii s-au efectuat în București, 13,5  mii în Brașov și 10,8 mii în Cluj. Cele mai mari ponderi ale internărilor în spitalele private din totalul internărilor de la nivel de județ s-au efectuat în Brașov (12,2%), Arad (11,6%) și Sălaj (8,3% - vezi datele din imaginea 2).

   

   La nivel de regiuni de dezvoltare, București - Ilfov și Nord - Est conduc în topul internărilor și al zilelor petrecute de pacienți în spitale (vezi datele din imaginea 2).

  

   Mulți pun situația dezastroasă din sistemul de sănătate pe seama subfinanțării. E adevărat că alocările, raportate la PIB sau la buget, sunt mai mici decât majoritatea statelor UE, dar în ultimul deceniu (vezi datele din imafginea 1) sumele, calculate în euro, au crescut de mai mult de două ori, iar actul medical a rămas la același nivel sau, în unele domenii, a devenit și mai slab calitativ. Cred că marea problemă e modul cum sunt administrați acești bani și nu cât se alocă.