Regionalizarea făcută pe structura actuală a regiunilor de dezvoltare e sortită eșecului

   12 județe, plus capitala, au înregistrat creșteri ale PIB-ului pe cap de locuitor față de media națională în ultimul deceniu (între 2006 și 2016; pentru anul curent datele au fost preluate din ultima prognoză a Comisiei Naționale de Prognoză).

   Celelalte 29 de județe au pierdut teren față de media națională a PIB-ului pe cap de locuitor. Și mai grav e că, din cele 12 județe, 4 erau și în urmă cu un deceniu peste media națională a PIB-ului pe locuitor.

   Deci, Bucureștiul și încă patru județe (Brașov, Cluj, Constanța și Prahova - vezi datele din imaginea 2), deja bogate, au devenit mai bogate.

   La nivel regional, doar două din cele opt regiuni de dezvoltare și-au crescut ponderea PIB-ului regional în economia națională între 2006 și 2016 (vezi datele din imaginea 1). Este vorba de București - Ilfov și de regiunea de Sud - Est. Toate celelalte 6 regiuni de dezvoltare au înregistrat scăderi ale ponderilor deținute în PIB-ul național.

   Dacă nu se schimbă ceva în modelul actual de funcționare a economiei, ne îndreptăm spre concentrare economică excesivă în regiunea București - Ilfov.

   Regiunea Sud - Est nu intră în această tendință din cauza creșterii mici a ponderii deținute în economia națională.

   Regiunea capitalei și-a crescut ponderea deținută în PIB-ul național cu aproape 20% în ultimul deceniu (de la 22,55% din PIB-ul național în 2006, la 26,92% din PIB-ul național în 2016 - vezi datele din imaginea 1). Această creștere s-a făcut în defavoarea celorlalte regiuni, mai puțin regiunea Sud - Est.

   Există impresia că în regiunile Nord - Vest, Vest și Centru, nivelul investițiilor din ultimul deceniu a ridicat mult economiile regionale.

   Impresia e greșită, economiille acestor regiuni n-au putut crește în același ritm cu cel al regiunii București - Ilfov și, nici măcar, cu cel al regiunii Sud - Est. Această impresie e dată de dezvoltarea județelor puternice din aceste regiuni, de genul Clujului, Brașovului. Economiile acestor județe au crescut defavoarea celorlalte economii din regiune, existând o tendință de concentrare la nivel regional.

   Această tendință de concentrare se manifestă și în regiunile de dincoace de munți, în regiunile Nord - Est, Sud  - Est și Sud - Muntenia.

   Astfel, PIB-ul pe cap de locuitor din așa-zișii poli de dezvoltare au crescut, în cele mai multe cazuri (excepție făcând Doljul și Timișul), în raport cu media națională, dar au crescut și mai mult în raport cu media regiunii din care fac parte (vezi datele din imaginea 2).

   Dacă modelul de regionalizare va urma tiparul actual al regiunilor de dezvoltare, concentrarea economică în actualii poli de dezvoltare va continua la fel ca și până acum, dar județele ce nu au orașe mari, precum Iașiul, Clujul și Constanța, vor avea de suferit.

   De asemenea, regionalizarea pe actualul tipar al regiunilor de dezvoltare nu va determina migrarea centrului de creștere economică dinspre capitală către celelalte regiuni.

   Regiunea capitalei crește de mai bine de un deceniu fără să urmeze vreo strategie anume, fără să atragă fonduri de la UE (vezi aici ce sume au atras Bucureștiul și județele din fondurile UE în 2015), fără să fie în vreun fel ajutată de alocările de la buget, ba, din contră, regiunea primește cel mai mic procent din taxele colectate la nivel regional (vezi aici cât se colectază la nivel de regiuni). Și cu toate acestea, există o creștere susținută, ce o îndepărtează de celelalte regiuni. Mai mult, vedem că în ultimul deceniu Bucureștiul a accelerat mult și față de județul Ilfov (vezi tabelul din imaginea 2).

   În România, nu-ți trebuie o strategie ca să crești economic o regiune anume sau un oraș. E destul să fii o mare piață, ca să atragi peste 59,2% din investițiile străine directe (conform publicației BNR - Investițiile străine directe în România). Mari piețe sunt și polii de dezvoltare față de celelalte orașe la nivel de regiuni și, din acest motiv, investițiile de până acum s-au îndreptat către aceste orașe.

   Ce se va schimba dacă se va face regionalizarea pe scheletul actual? Nimic. Tendința de concentrare la nivel regional va continua și, în afară de câteva drumuri regionale realizate prin fonduri UE, orașele și județele de rang secund vor mai avea o Înaltă Poartă unde să se căciulească.