Exporturile României în paradisurile fiscale iau avânt

   Insulele Marshall au un „apetit” deosebit pentru produsele românești. 

   Nu știu dacă marshallezii mănâncă mititei refirgerați sau fasole cu ciolan românească numai bună de încălzit la cuptorul cu microunde, sau dacă se plimbă cu Dusterul pe plajele atolilor, că multe șosele nu prea au, dar exporturile României în acest stat insular au explodat. 

   Anul trecut, România a „exportat” mărfuri în aceast sat, scuze, voiam să scriu stat, în valoare de 268,8 milioane de euro (vezi tabelul din imagine). Asta îl situează pe locul 33 în privința statelor de destinație ale exporturilor românești, înainte de țări precum Danemarca, Japonia, Brazilia, Portugalia, Finlanda, Irlanda, Canada, etc. Cu un an înainte, în 2014, exporturile în Insulele Marshall ajungeau la 20 de mii de euro, după ce în 2012 și 2013 depășeau 20 de milioane de euro anual (vezi tabelul din imagine). 

   Relația României cu acest sat, scuze din nou, stat, e consolidată și de firmele cu capital marshallez, în număr de 31 la finalul anului trecut, ce au un capital social subscris de 38 de milioane de euro, conform datelor Registrului Comerțului. E clar că acest paradis fiscal n-a văzut urmă de mărfuri românești pe teritoriul său și că vorbim de exporturi pe hârtie, demne a fi investigate, pentru că sumele sunt foarte mari.

   Datele INS privind exporturile și importurile din 2008 încoace (vezi tabelul din imagine) ne arată că unele paradisuri fiscale devin brusc destinații importante pentru exporturile românești. Am selectat doar paradisurile fiscale în care valoarea exporturilor sau importurilor anuale a fost mai mare de un milion de euro în oricare din anii din 2008 încoace.

   Astfel, Insulele Virgine Britanice au fost destinația vedetă dintre paradisurile fiscale în anul 2013, România exportând mărfuri în valoare de 195,2 milioane de euro, deși în anii anteriori, exporturile nu depășeau valoarea de 100 de mii de euro. În 2014, exporturile au scăzut la 63 milioane de euro, iar anul trecut au ajuns la „fabuloasa sumă” de 10 mii de euro.

   Gibraltarul e un alt caz de explozie aleatorie a exporturilor românești. În 2011, mărfurile românești exportate în acest sat, scuze, stat, au trecut de 100 de milioane de euro, după ce, cu un an înainte, nu atingeau 5 milioane de euro. În cazul acestui paradis fiscal, exporturile s-au ținut la un nivel ridicat și după 2011 (vezi tabelul din imagine).

   Panama a devenit interesant pentru exporturile Românești anul trecut, valoarea mărfurilor exportate crescând de peste cinci ori față de anul 2014 (de la 10,07 milioane de euro la 55,5 milioane de euro). Peste 263 de firme cu capital panamez erau active în România la finalul anului trecut, conform datelor Registrului Comerțului.

   Când ne uităm la importurile României din paradisurile fiscale, nu putem să nu ne întrebăm ce oare importăm noi din Insulele Fiji în valoare de 12,5 milioane de euro sau din Swaziland (29 milioane de euro). Oricum, în cazul importurilor situația e mai puțin suspectă, pentru că aceste mărfuri ajung în România și sunt supuse taxării vamale.

   Cipru și Luxemburg, cele două mari paradisuri fiscale din UE, sunt în topul investitorilor din România. Peste 5,7 mii de firme din România  aveau capital cipriot și 847 aveau capital luxemburghez la finalul anului trecut. Capitalul social subscris în aceste firme era de 3,79 miliarde de euro în cazul firmelor cu capital cipriot și de 1,37 miliarde de euro în cazul firmelor cu capital luxemburghez (vezi tabelul din imagine). În cazul acestor două paradisuri fiscale, exporturile nu ridică atâtea semne de întrebare precum în cazul Insulelor Marshall sau a Gibraltarului.