Conform proiectului de ordonanță, dna Dragu vrea să fie un haiduc invers, adică să ia de la bogat și să-i pună în cârca săracului, cu condiția ca bogatul să majoreze salariul cu echivalentul sarcinii suplimentare puse în cârca săracului. Dacă bogatul nu vrea să crească salariul, nu prea ai ce să-i faci.
Dacă patronii sau companiile nu vor să crească salariile brute cu echivalentul creșterii sarcinii fiscale pe angajat, cine le va veni de hac?
Proiectul de ordonanță, sifonat în presă și infirmat de însăși dna Dragu (probabil de frică), prevede sancțiuni, doar că, intervenția statului în relațiile contractuale dintre patron și salariat nu prea se pupă cu economia de piață și nici nu prea are cum să se aplice.
Ideea de a trece contribuțiile în sarcina angajatului nu e rea, în sensul că s-ar reduce riscul de neplată a acestor contribuții de către angajator, doar că, nu prea ai cum să obligi angajatorii privați să plătească salarii mai mari angajaților ca să acopere sarcina suplimentară.
Guvernul nostru se plimbă cu avionul la clasa economică, și cu tancul prin economie. Ce-o fi în capul celor de la finanțe, nu știu, dar măsura dată pe surse și apoi infirmată pare a disperare. Anul acesta seamănă din ce în ce mai mult cu anul 2008, când măsurile haotice ale parlamentului, pe de o parte, și ale guvernului, pe de cealaltă parte, au reprezentat trambulina aruncatului în recesiune din următorii doi ani.
De ce a apărut proiectul ordonanței pe surse și apoi a fost infirmat de dna Dragu?
Zilele acestea, INS-ul ne arată că suntem pe cai mari în privința creșterii economice din trimestrul doi (+6% față de aceeași perioadă de anul trecut).
Dacă ne uităm pe execuția bugetului pe primele șapte luni (vezi aici), am putea zice că suntem în plină recesiune, de vreme ce, veniturile la buget sunt cu peste 3,2 miliarde lei mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut (-2,4% față de primele șapte luni din 2015). Deci, „unde bani nu e, nimic nu e” sau „e mai multe scenarii de strâns cureaua”, dacă nu acum, atunci la anul, că tot se vehiculează că orice am alege, Cioloș rămâne.
Colac peste pupăză, tot zilele acestea aflăm de la FMI cât de „meseriași” sunt inspectorii noștri fiscali (vezi aici). Înțelegem din raportul FMI-ului și de ce nu sunt bani la buget.
Finanțele lucrează la mai multe scenarii, fiecare menit să mai să mai aducă ceva bani în plus, chiar dacă asta înseamnă haiducie inversă, adică să iei de la sărac și să dai la bogat. Sigur că proiectul de ordonanță era un fel de sondaj, iar rezultatul i-a speriat. Lumea s-a inflamat brusc, realizând cât amatorism e în acest proiect. Dna Dragu a negat c-ar exista un asemenea proiect, dar nimeni n-o crede.
Dacă Cioloș are de gând să ramână la guvern, ar face bine să se descotorosească de dna Dragu. E la a nu știu câta gafă și e de ajuns.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu