Postări
Peste 2 milioane de români reprezintă populația ocupată în agricultură, conform datelor INS pe anul 2015. La nivelul întregii economii, populația ocupată număra 8,34 milioane.
Anul trecut, cele două milioane de români ocupați în agricultură au avut o contribuție la PIB de doar 4,2%, în scădere față de 2013 și 2014, când agricultura avea o pondere în PIB de 5,4%, respectiv 4,7%.
Între populația ocupată în agricultură (2 milioane) și populația ocupată în celelalte domenii ale economiei (6,34 milioane), diferența de productivitate flagrantă. Eurostatul ne oferă date din care ne dăm seama că, pe termen mediu, situația actuală a agriculturii nu se poate schimba.
Datele Eurostat ne arată că avem cei mai mulți proprietari de teren agricol din UE (3,63 milioane), din care 3,28 milioane (90% din proprietari - vezi tabelul din imagine) dețin terenuri agricole cu suprafețe mai mici de 5 hectare.
Tot din datele Eurostat, aferente anului 2013, aflăm că dintre cei 3,63 de milioane de proprietari de terenuri agricole, 840 de mii au vârste cuprinse între 55 și 64 de ani și 1,51 milioane au vârsta mai mare de 65 de ani. Deci, aproape 65% din proprietarii de terenuri agricole din România anului 2013 (2,35 milioane din 3,63 milioane - vezi tabelul din imagine) aveau vârsta mai mare de 55 de ani.
Situația din România e unică în UE
În niciun stat membru al UE nu există atât de mulți proprietari de teren agricol. După România (3,63 milioane de proprietari de teren agricol), statele cu cei mai mulți proprietari de teren agricol sunt Polonia (1,43 milioane), Italia (1,01 milioane) și Spania (965 mii - vezi tabelul din imagine). Toate aceste state au o populație mai mare decât a României (Italia - 60,6 milioane; Spania - 46,4 milioane; Polonia - 37,9 milioane, conform datelor Eurostat).
În niciun stat membru UE nu există atât de mulți proprietari de terenuri agricole cu o suprafață mai mică de cinci hectare ca-n România (3,28 milioane - vezi tabelul din imagine). Polonia (770 mii), Italia (592 mii) și Grecia (538 mii) sunt statele din UE care urmează în topul după numărul de proprietari de terenuri agricole cu o suprafață mai mică de 5 hectare.
Avem cei mai mulți proprietari de teren agricol cu vârsta mai mare de 55 de ani (2,35 milioane - vezi tabelul din imagine). În urma noastră, la mare distanță, se situează Italia (637 mii), Spania (594 mii) și Polonia (483 mii - vezi tabelul din imagine).
România nu poate avea o agricultură performantă atâta timp cât nu există o politică coerentă de comasare a ternurilor. Inițiativele de interzicere a cumpărării terenurilor de către străini nu conduc la nimic bun.
Dacă un cetățean străin cumpără teren, e foarte probabil să îl lucreze mai eficient și, nici într-un caz, nu va fugi cu el afară. Patriotismul nu are ce căuta în această ecuație, pentru că e de preferat să ai un teren lucrat și care produce ceva, decât unul lăsat de izbeliște, dar cu proprietar autohton. Cei ce spijină acest fel de ințiative pot fi bănuiți că vor să țină prețul terenurilor jos, prin protejarea de capitalul străin. Cererea mare duce la creșterea prețului. Dacă limitezi cererea, prin interzicerea capitalului străin, favorizezi capitalul autohton, dar lezezi proprietarii de un eventual câștig mai mare.
În niciun stat membru al UE nu există atât de mulți proprietari de teren agricol. După România (3,63 milioane de proprietari de teren agricol), statele cu cei mai mulți proprietari de teren agricol sunt Polonia (1,43 milioane), Italia (1,01 milioane) și Spania (965 mii - vezi tabelul din imagine). Toate aceste state au o populație mai mare decât a României (Italia - 60,6 milioane; Spania - 46,4 milioane; Polonia - 37,9 milioane, conform datelor Eurostat).
În niciun stat membru UE nu există atât de mulți proprietari de terenuri agricole cu o suprafață mai mică de cinci hectare ca-n România (3,28 milioane - vezi tabelul din imagine). Polonia (770 mii), Italia (592 mii) și Grecia (538 mii) sunt statele din UE care urmează în topul după numărul de proprietari de terenuri agricole cu o suprafață mai mică de 5 hectare.
Avem cei mai mulți proprietari de teren agricol cu vârsta mai mare de 55 de ani (2,35 milioane - vezi tabelul din imagine). În urma noastră, la mare distanță, se situează Italia (637 mii), Spania (594 mii) și Polonia (483 mii - vezi tabelul din imagine).
România nu poate avea o agricultură performantă atâta timp cât nu există o politică coerentă de comasare a ternurilor. Inițiativele de interzicere a cumpărării terenurilor de către străini nu conduc la nimic bun.
Dacă un cetățean străin cumpără teren, e foarte probabil să îl lucreze mai eficient și, nici într-un caz, nu va fugi cu el afară. Patriotismul nu are ce căuta în această ecuație, pentru că e de preferat să ai un teren lucrat și care produce ceva, decât unul lăsat de izbeliște, dar cu proprietar autohton. Cei ce spijină acest fel de ințiative pot fi bănuiți că vor să țină prețul terenurilor jos, prin protejarea de capitalul străin. Cererea mare duce la creșterea prețului. Dacă limitezi cererea, prin interzicerea capitalului străin, favorizezi capitalul autohton, dar lezezi proprietarii de un eventual câștig mai mare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu