Anul 1897 a fost anul reformei monetare în Imperiul Rus. Contrar a ceea ce se întâmpla în lumea vestică, în Imperiul Țarist se revenea la moneda de aur, după ce se implementaseră deja bancnotele. Stabilizarea monetară s-a făcut prin introducerea unei noi ruble.
Necesitatea acesteia s-a impus după mai multe crize economice succesive din anii anteriori. Monezile de aur erau în valoare de 5 și 10 ruble și de 15 ruble (imperialul) și 7,5 ruble (semi - imperialul).
Această mențiune a reformei monetare din Imperiul Rus e importantă, deoarece, până în 1897, rata de schimb între rublă și leul românesc, stabilită la reforma noastră monetară din 1867, era de 4 lei pentru o rublă. Date ulterioare despre rata de schimb nu avem, dar știm că rubla a suferit o depreciere, dovadă stând reforma din 1897.
Din lucrarea dlui Victor Axenciuc „Evoluția economică a României. Cercetări statistico - istorice 1859 - 1947” aflăm despre rata de schimb a leului și rublei din anul 1867 (o rublă = 4 lei) și despre echivalența în aur a leului românesc. Între 1867 și 1914, leul românesc era echivalent cu 0,3226 grame de aur.
La reforma monetară din 1897 din Imperiul Rus, noua rublă era echivalentă cu 0,7774 grame de aur.
Ne rezultă, așadar, o echivalență între cele două monede de 2,4 lei pentru o rublă.
Ne rezultă, așadar, o echivalență între cele două monede de 2,4 lei pentru o rublă.
Tot în 1897, în Imperiul Rus are loc un amplu recensământ, prilej cu care se colectează o serie de date statistice ale economiilor regionale. Din studiul dlui Andrei Markevich „Economic Development of the late Russian Empire in Regional Perspective”, aflăm unde se situa Basarabia în privința Produsului Intern Brut pe locuitor în cadrul imperiului în anul 1897.
Din studiul „South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II”, realizat în colaborare de băncile naționale ale României, Bulgariei, Greciei și Austriei, aflăm cât erau Produsul Intern Brut național și populația României din 1897. Putem calcula, astfel, PIB-ul pe locuitor în prețuri curente.
Cât era PIB-ul pe locuitor în Vechiul Regat și cât era în Basarabia în anul 1897?
România anului 1897 avea o populație estimată de 5,8 milioane de locuitori, un PIB național de 1,539 miliarde de lei și un PIB pe locuitor de 265,6 lei (vezi datele din imagine).
Trebuie spus că, din analiza datelor din jurul acestui an, PIB-ul României a înregistrat o scădere față de anul anterior, când atinsese valoarea de 1,720 miliarde lei. În anul următor, 1898, PIB-ul național al Vechiului Regat a avut o valoare mai mare (1,936 miliarde lei). Aceste oscilații de valoare sunt consecința unei economii bazate, într-o mare măsură, pe agricultură. Astfel, un an bun agricol urca PIB-ul național și invers. Tragem concluzia că anul 1897 pentru România a fost un an agricol slab.
Echivalând în ruble PIB-ul național și PIB-ul pe locuitor, la o rată de schimb de 2,4 lei pentru o rublă, ne rezultă o valoare a PIB-ului național din Vechiul Regat de 641 milioane de ruble și un PIB pe locuitor de 111 ruble.
Basarabia, conform studiului dlui andrei Markevich, avea în 1897 un PIB pe locuitor situat în ecartul de 60 - 75 ruble, ceea ce conduce la un PIB regional cuprins între 116 și 145 milioane ruble (la recensământul din 1897, populația Basarabiei era de 1,93 milioane de locuitori - vezi datele din imagine).
Dacă acceptăm valoarea medie a PIB-ului pe locuitor din Basarabia ca fiind media intervalului 60 - 75 de ruble, putem spune că exista o diferență de productivitate semnificativă între Vechiul Regat și Basarabia. Un român din vechiul Regat era cu 64% mai productiv decât un basarabean (111 ruble PIB pe locuitor în România față de 67,5 ruble PIB pe locuitor în Basarabia).
Aceste date ne exprimă productivitatea în prețuri curente și nu la paritatea puterii de cumpărare. Totuși, dată fiind aproprierea geografică și culturală dintre Basarabia și Vechiul Regat, putem aprecia că diferențele puterii de cumpărare nu erau majore. Diferențele de productivitate de astăzi între cele două sunt mult mai mari decât acum 120 de ani, PIB-ul pe locuitor din Republica Moldova fiind de peste patru ori mai mic decât cel din România, atât în termeni nominali, cât și la paritatea puterii de cumpărare.
Trebuie spus că, din analiza datelor din jurul acestui an, PIB-ul României a înregistrat o scădere față de anul anterior, când atinsese valoarea de 1,720 miliarde lei. În anul următor, 1898, PIB-ul național al Vechiului Regat a avut o valoare mai mare (1,936 miliarde lei). Aceste oscilații de valoare sunt consecința unei economii bazate, într-o mare măsură, pe agricultură. Astfel, un an bun agricol urca PIB-ul național și invers. Tragem concluzia că anul 1897 pentru România a fost un an agricol slab.
Echivalând în ruble PIB-ul național și PIB-ul pe locuitor, la o rată de schimb de 2,4 lei pentru o rublă, ne rezultă o valoare a PIB-ului național din Vechiul Regat de 641 milioane de ruble și un PIB pe locuitor de 111 ruble.
Basarabia, conform studiului dlui andrei Markevich, avea în 1897 un PIB pe locuitor situat în ecartul de 60 - 75 ruble, ceea ce conduce la un PIB regional cuprins între 116 și 145 milioane ruble (la recensământul din 1897, populația Basarabiei era de 1,93 milioane de locuitori - vezi datele din imagine).
Dacă acceptăm valoarea medie a PIB-ului pe locuitor din Basarabia ca fiind media intervalului 60 - 75 de ruble, putem spune că exista o diferență de productivitate semnificativă între Vechiul Regat și Basarabia. Un român din vechiul Regat era cu 64% mai productiv decât un basarabean (111 ruble PIB pe locuitor în România față de 67,5 ruble PIB pe locuitor în Basarabia).
Aceste date ne exprimă productivitatea în prețuri curente și nu la paritatea puterii de cumpărare. Totuși, dată fiind aproprierea geografică și culturală dintre Basarabia și Vechiul Regat, putem aprecia că diferențele puterii de cumpărare nu erau majore. Diferențele de productivitate de astăzi între cele două sunt mult mai mari decât acum 120 de ani, PIB-ul pe locuitor din Republica Moldova fiind de peste patru ori mai mic decât cel din România, atât în termeni nominali, cât și la paritatea puterii de cumpărare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu