Postări
România ar avea un PIB pe locuitor mai mic cu 16,3%, dacă Bucureștiul n-ar exista.
Conform ultimelor date ale Comisiei Naționale de Prognoză și ale Institutului Național de Statistică, anul acesta, PIB-ul pe locuitor la nivel național va fi de 38,3 mii lei (vezi tabelul din imagine). În București, anul acesta, PIB-ul pe locuitor va atinge valoarea de 99 mii lei. Fără capitală, PIB-ul de la nivel național ar scădea la valoarea de 32,06 mii lei, deci ar fi cu 16,3% mai mic.
Prelucrarea datelor preluate de la CNP și INS ne arată că doar nouă județe, plus capitala, ar avea un impact negativ asupra PIB-ului pe locuitor de la nivel național, în cazul în care ar fi scoase din calcul. Restul, de 32 de județe, între care unele cu economii dezvoltate precum Argeș, Iași, Bihor (vezi tabelul din imagine), au un impact pozitiv asupra PIB-ului de la nivel național, în cazul în care sunt scoase din calcul. Asta înseamnă că toate acest județe au un PIB pe locuitor mai mic decât media națională, dar și o populație însemnată ca număr.
Care sunt județele a căror dispariție ar afecta negativ PIB-ul pe locuitor de la nivel național?
Constanța este, după București, județul cu cel mai mare impact asupra PIB-ului pe cap de locuitor de la nivel național în cazul în care n-ar mai fi inclus în calcul (-1,43% - vezi tabelul din imagine). Urmează apoi, în ordinea descrescătoare a impactului negativ asupra PIB-ului pe locuitor național, în cazul neincluderii în calcul, județele: Timiș (-1,15%), Cluj (-0,98%), Brașov (-0,66%), Ilfov (-0,52%), Prahova (-0,31%), Sibiu (-0,11%), Arad (-0,09%) și Gorj (-0,05%).
Toate cele nouă județe au un impact cumulat asupra PIB-ului pe locuitor de la nivel național, în cazul scoaterii din calcul, de - 5,31%. E un impact de peste trei ori mai mic decât cel al capitalei (-16,3%).
Impactul Bucureștiului și al celor nouă județe asupra PIB-ului pe locuitor de la nivel național în cazul scoaterii acestora din calcul e de -21,6%. Procentul e apropiat de scăderea PIB-ului pe locuitor exprimat în euro în Grecia din 2008 până în 2015 (accesează aici datele Eurostat). Deci, dispariția acestor județe și a capitalei din economie ar echivala cu o recesiune economică de șapte ani.
Care sunt județele a căror dispariție ar echivala cu o îmbunătățire a indicatorului PIB pe locuitor național?
Județele din regiunea de Nord-Est au cel mai mare impact pozitiv asupra PIB-ului național dacă sunt scoase din calcul. Bacăul și Suceava sunt județele cu cel mai mare impact pozitiv asupra mediei PIB-ului național, în cazul în care sunt scoase din calcul (vezi tabelul din imagine).
Deși există județe cu un PIB pe locuitor mai mic (de exemplu, Giurgiu are un PIB pe locuitor mai mic decât Botoșani, Suceava, Iași, Bacău), numărul populației din aceste județe face ca impactul asupra mediei naționale a PIB-ului pe locuitor să fie semnificativ mai mare decât în cazul județelor cu o populație rezidentă mai mică (vezi tabelul din imagine). Din acest motiv, impactul unor județe precum Bihor, Dolj, Iași, Galați asupra mediei naționale a PIB-ului pe locuitor, în cazul scoaterii acestora din calcul, determină o creștere semnificativ mai mare a mediei naționale decât scoaterea din ecuație a unor județe precum Giurgiu (penultimul județ din țară după PIB-ul pe locuitor) sau Ialomița.
Buna ziua ,
RăspundețiȘtergerePIB-ul Bucurestiului este asa mare pentru ca multe multinationale au sediul aici . Exemple gasim din belsug . HOLCIM are sediul in Bucuresti dar cat ciment produce aici ?
Ar fi edificatoare niste date reale . Bucurestenii , ca oameni simpli , chiar cred ca-s cei mai,, tari ". Puteti sa confirmati va rog ?
Analizele dvs sunt deosebit de interesante si le urmaresc cu placere .
PIB-ul local este calculat de INS ținând cont de activitatea locală. Asta înseamnă că, activitatea unei firme mari cu unități de producție în mai multe județe și cu sediul în București va conta la PIB-ul local din județele respective cu echivalentul activității desfășurate acolo, iar la nivel de București va intra doar activitatea de management. Deci, PIB-ul din București nu e mare pentru că își însușește din producția realizată în alte județe de firmele cu sediul în capitală, ci e mare pentru că aici se produce mai mult mult decât în alte părți. Peste 20% din numărul mediu de salariați de la nivel național sunt în București. Trebuie să producă și ei ceva, nu?
RăspundețiȘtergereImi pare rau dar statistica dumneavoastra e profund gresita!
RăspundețiȘtergereNu se poate ca un judet falimentar ca si Brasovul sa aiba PIB/capita aproape cat Clujul ( care are si un aport substantial al fondurilor alocate in domeniul invatamantului , culturii si medical) si mult mai mare decat al unor judete consacrate ca dezvoltate economic ca si Sibiul sau a unor lideri regionali ca si Dolj sau Iasi
Ceva nu este in regula cu raportarea statistica
Va multumesc
Acestea sunt datele statisticii oficiale (INS și CNP). Părerea d-voastră, că unele județe sunt „consacrate ca dezvoltate economic”, nu se potrivește cu datele oficiale. Avem de-a face, pe de o parte, cu percepția desprea productivitate, iar pe de cealaltă parte, cu realitatea cifrelor seci. Din cele două cele două câștigă partea pe care vrei s-o alegi. Dacă vrei să crezi că un județ are PIB-ul pe locuitor mai mare decât altul, doar pentru că asta e părerea personală, făcând abstracție de cifrele oficiale, e alegerea d-voastră. Nimeni nu vă poate obliga să credeți altceva.
ȘtergereDaca aveti dreptate si statistica e corecta nu ar fi normal ca infrastructura sa urmareasca linia rosie de pe harta?
RăspundețiȘtergeredesi cred ca pana la urma asta de va intampla!
De ce bogăția - evidentă - a Bucureștilor nu se reflectă și asupra județelor din sudul metropolei. Poate e ceva banal, dar nu înțeleg și pace.
RăspundețiȘtergerePentru că vorbim despre un fenomen de polarizare, zonele bogate și productive acționând ca o gaură neagră pentru zonele sărace din jur, atrăgând investiții, forța de muncă mai bine calificată în detrimentul celor sărace. Fenomenul se resimte la o scară mai mică în celelalte zone dezvoltate. Astfel, Clujul drenează mult din potențialul de dezvoltare la județelor Sălaj și Bistrița - Năsăud. Timișul face același lucru județului Caraș-Severin, iar Brașovul are același rol în relația cu Covasna. Acest fenomen se face simțit mai tare doar între județele bogate și cele mai sărace și mai puțin între județe cu o dezvoltare apropiată, precum Cluj - Bihor, Brașov - Sibiu, Timiș - Arad. În modelul haotic actual de dezvoltare teritorială, cu cât discrepanța de dezvoltare e mai mare, cu atât fenomenul de accentuare a diferențelor de dezvoltare dintre județe se face mai resimțit.
Ștergere