Cât a crescut economia județului tău de la ultimele alegeri parlamentare

  La patru ani românul votează promisiuni. Nu contează că votează aleși locali sau parlamentari, important e că mai toți se dau peste cap în campanii să-ți explice cât de mult bine o să-ți facă.

   După patru ani, primarul sau parlamentarul îți va explica că el a vrut să facă, dar n-a fost lăsat. Afli stupefiat că România e scena unei perpetue conjurații menite să-ți împiedice primarul sau parlamentarul să facă ceva și pentru tine. 

   Ăsta e cazul fericit. Cazul nefericit e atunci când nimeni nu-ți dă nicio explicație, primarul e ales în continuare, cu un scor ce l-ar face să roșească și pe Kim Jong-Un, și apoi e săltat de DNA, iar parlamentarul, dacă nu e arestat, își mută fără nicio remușcare circumscripția, iar tu te trezești cu un parașutat de la centru, ce fuge ca și fostul tău parlamentar de circumscripția unde a candidat anterior.

   La alegerile de peste două săptămâni ai de ales între salarii mult mai mari decât în prezent, sute de kilometri de autostradă, spitale regionale, investiții fără număr, toate acestea fiind puse pe tarabă, doar să te facă să-ți dai votul. Votează în cunoștință de cauză!

    Câte județe și-au crescut ponderea în economia națională și câte au pierdut proncente în ultimul ciclu electoral?

   13 județe, plus capitala, au reușit săși crească ponderea deținută în economia națională în ultimii patru ani, conform datelor preluate și prelucrate de la Institutul Național de Statistică și Comisia Națională de Prognoză (vezi tabelul din imagine). Un singur județ, Craiova, și-a menținut ponderea deținută în economia națională în anul 2012. 

   Restul de 27 de județe au pierdut cotă în favoarea celor 13 județe, plus capitala. Între județele importante din punct de vedere economic care au pierdut cotă se  regăsesc Argeșul, Ilfovul, Bihorul și Sibiul (vezi tabelul din imagine).

   România se dezvoltă cu viteze diferite. Județele cu greutate în economie și capitala cresc într-un ritm superior celorlalte. Între 2012 și 2016, Bucureștiul și primele șase județe după PIB-ul estimat pentru 2016 (vezi tabelul din imagine) și-au crescut ponderea deținută în economie față de anul 2012 de la 46,9% la 48,7% în PIB. În ritmul acesta, în următorul ciclu electoral, sigur vor trece pagul de jumătate din PIB.

    Mai trebuie spus că, populația rezidentă din aceste județe și a capitalei rezintă 30,4% din populația rezidentă totală a României, conform datelor INS pentru anul 2016 (6 milioane din 19,76 milioane). Vom ajunge în situația ca mai puțin de o treime din populație să asigure peste jumătate din PIB. Asta e ceea ce se numește polarizare a productivității. 

   Se poate discuta despre celelalte șapte județe care și-au crescut ponderea deținută în economie între 2012 și 2016, dar creșterile ponderilor a trei dintre acestea (Covasna, Vrancea și Satu Mare) sunt mici și pot intra în marja de eroare a prognozei pe anul acesta. 

   Un aspect pozitiv e reprezentat de județul Botoșani, dat fiind dezvoltarea economică deficitară a acestui județ. Județul din nordul țării a reușit o creștere a cotei deținute în PIB de la 1% la 1,06% (vezi tabelul din imagine). Dacă ne raportăm la avansul procentual al PIB-ului între 2012 și 2016, Botoșaniul (34,2%) e pe locul trei pe țară, după Prahova (42,8%) și Constanța (37%), devansând capitala (30,4%) și județe precum Clujul (32,2%) și Timișul (29,7%). 

   Din păcate, cu o floare nu se face primăvara, și județe sărace precum Vaslui, Giurgiu, Teleorman, Mehedinți au pierdut în ultimii ani din cota deținută în PIB.